Comunicarea şi antreprenoriatul

Proiect - General

Comunicarea conștientă și articulată este ceea ce l-a introdus pe om în istorie, diferențiindu-l și valorizându-l în cadrul regnului animal. Este evident că antreprenoriatul își are rădăcinile adânci, odată cu apariția ocupațiilor liberale, precum comerțul, îngrijirea medicală, proiectarea construcțiilor, reprezentarea în fața legii etc.

Comunicarea a folosit, în diferitele etape istorice, la popularizarea unui produs, a unei descoperiri. Primele elemente de comunicare antreprenorială pot fi ștampilele ceramice întâlnite pretutindeni în lumea greco-romană. Antreprenorii Antichității erau specializați: fenicienii erau navigatori și negustori, persanii războinici, hittiții meșteșugari, grecii – făuritori ai științelor și organizării democratice, romanii – continuatori ai grecilor și altor civilizații preexistente.

Comunicarea poate fi de mai multe feluri:

Comunicarea non-verbală (simboluri convenționale, stări sufletești, gesturi, artă, arhitectură)

Comunicarea verbală

Comunicarea în scris

Comunicarea prin scris și imagine

Fenicienii, ”cărăuși ai mărilor” sunt cei care au creat alfabetul, o suită convențională de semne, reprezentând sunetele folosite în comunicare. Semnele compuneau astfel cuvinte, iar acestea, la rândul lor, propoziții și fraze.

Tehnicile și modalitățile de comunicare sunt moștenirea indiscutabilă a lumii greco-romane. Astfel, retorica greacă, oratoria romană au impus axiomele comunicării, devenind obiecte de studiu și generând un bagaj de cunoștințe necesar oricărui antreprenor.

Evul mediu a cunoscut o limitare a libertății de expresie, impusă, pe de  o parte de conservatorismul clerical dogmatic, iar pe de altă parte de fărâmițarea politică existentă.

Tot Renașterea este epoca reconfigurării discursului public. Ajutată de Reforma religioasă, care o urmează aproape imediat, societatea europeană s-a dezvoltat. Principi, regi, împărați au încurajat publicarea unei literaturi diverse, au impus dezbaterea, dreptul de a iniția o afacere. Este evident că așteptările au fost numeroase, că multe idei mărețe au dispărut, iar consecințele au fost tragice, dar majoritatea ideilor novatoare s-au extins.

Epoca modernă a creat o veritabilă dezbatere. Brăzdată de războaie, revoluții și confruntări sociale, societatea europeană s-a dezvoltat relativ unitar, singurele bariere ținînd de alianțele politico-militare ale epocii.

Epoca contemporană a fost marcată de două crize, cunoscuta ”depresiune” din anii 1929-1933 și criza mondială actuală. Cum a reacționat societatea atunci? Președintele american F.D. Roosevelt a găsit soluția a ceea ce s-a numit New Deal-Noul Curs. S-au comunicat populației măsuri ce vizau orientarea economică spre domenii mai puțin exploatate până atunci. S-au inițiat mișcări de masă în construcția de infrastructură, dar s-a pus accent pe inițiativa oamenilor de știință, rezultatul fiind o veritabilă explozie a tehnicii și tehnologiei.

În România, regele Carol II a luat decizia reconversiunii datoriilor agricole, din 1934, care l-a făcut atât de popular printre țăranii români interbelici, când datoriile lor au fost ”șterse”, adică trecute la datoria publică a statului.

Al doilea război mondial a fost, în același timp, un război al comunicării. S-a apelat de ambele părți la propagandă, afișe, spectacole, filme, publicistică, ilustrând citatul lui Victor Hugo, acela că războiul este un gropar care cere să fie bine plătit.

Scindarea Europei între Vestul capitalist și Estul comunist s-a păstrat de alungul a ceea ce s-a numit ”războiul rece”, un război întreținut mediatic.

Era de ajuns să se anunțe ceva la radio sau televizor și totul devenea ”isterie”. Amintesc aici faimosul scandal al marțienilor, în urma unui anunț al regizorului Orson Wells, care a produs o panică de nedescris unei Americi hipnotizate de cazul Roswell, sau Revoluția Română în direct, când un simplu comunicat ajungea să curme vieți sau demoleze un regim.

De exemplu, îmi amintesc că într-una din revistele ”Paris Match”, din anii 60, gestul lui Nikita Hrusciov de a scoate pantoful la conferință a fost interpretat de o cunoscută firmă de echipament sportiv, într-o reclamă **** soulier de la colere! - *** pantoful furiei!

La rândul său, președintele american Richard Nixon a declarat public că el nu aprimit nicioadtă cadouri de la simpatizanți, afirmând că a înapoiat tot ce i s-ar fi oferit, mai puțin un cățel, pe care fiica sa l-a îndrăgit. Cățelul a devenit celebru în întreaga lume, ca și ”copia” sa sovietică, celebra Laika, trimisă în spațiu.

Să nu mai vorbim de celebrele ”citate” ale unor mari gânditori sau comandanți militari care au făcut carieră. Alea iacta est  - sintagmă folosită de Caesar, la trecerea Rubiconului apare la autorii latini, dar lui Caesar în De bello Gallico , ”i-a scăpat”, Garda moare dar nu se predă – a generalului Cambronne la Waterloo, n-a fost în realitate altceva decât o exclamație impersonală și imposibil de reprodus aici, dar atât de prezentă în vocabularul actorilor francezi de pe micul ecran.

Lansarea filmului Krakatau la est de Java, a fost un succes de box office, iar când un geograf a încercat să spună că de fapt vulcanul în discuție era la vest de Java, era prea târziu să se mai facă ceva, dată fiind celebritatea peliculei.

Atunci când s-a aflat că autorul atât de controversatelor ”versete satanice” s-a refugiat în Danemarca, tinerii islamiști ardeau drapelul Danemarcei, pe cel al Statelor Unite, al Israelului, așa că un negustor a profitat, declarând presei că și-a comandat ”stocuri” însemnate de drapele.

Un produs tradițional poate fi vândut folosind primele sale mențiuni istorice, corelarea existenței acestuia cu evenimente de importanță ”epocală”. Un produs nou, poate fi promovat, pornind de la valențele sale superioare.

De exemplu, celebrul sistem de încălzire prin podea apare încă din vremea romanilor, când se folosea hippocaustul- o clădire cu podea și pereți dubli, prin care circula aerul cald, produs de arderea lemnului într-un cuptor situat lângă locuință.

Așa cum copiii învață, la început, prin joc și imagini, cel căruia i se solicită să apeleze la serviciile antreprenoriale trebuie să fie ajutat să înțeleagă mesajul. De aceea, orice prezentare se bazează pe discurs, imagini și text scris, comasate printr-o proiecție de film sau slide-uri la proiectorul conectat la un computer.

Cele mai multe idei de afaceri pornesc de la conceptul de comunicare. Antreprenorul folosește comunicarea în sensul propriei sale documentări. O dată ce a înțeles cât de important este mesajul, el trece la proiectarea acestuia. Mesajul trebuie să exploateze atent stările sufletești, cultura, dorința de inedit a consumatorului.