Restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme

Legislatie - Legislatie

De la 1 ianuarie 2007 şi până în anul 2012 s-au înregistrat în România circa 1.000.000 autoturisme second-hand (rulate) pentru care s-a încasat taxa pe poluare. Ulterior s-a constatat că prevederile legale în baza cărora s-a încasat „taxa pe poluare pentru autoturismele second-hand înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007” contravin reglementărilor în materie ale Uniunii Europene, care au prioritate faţă de cele interne, fapt pentru care instanţele judecătoreşti au dispus restituirea acestei taxe. Dintre cele circa 1.000.000 de persoane fizice şi juridice care au înmatriculat în România, după 1 ianuarie 2007, autoturisme second-hand, un număr foarte mare abia acum au aflat, sau află, că au dreptul la restituirea taxei pe poluare plătite. Dintre acestea o parte sunt hotărâte să introducă acţiuni în justiţie, cele mai multe prin angajarea unui avocat, pentru a li se restitui taxa pe poluare plătită. Altele, care au de recuperat sume mai mici de taxă pe poluare, în general de până la 200 – 300 de euro, nu au introdus şi nu introduc acţiuni în justiţie deoarece consideră că cheltuielile, în special cele cu avocaţii, stresul şi pierderile de timp, generate de acţiunile care trebuie întreprinse, sunt aproape de nivelul taxei plătite, sau chiar mai mari. Realitatea este că, dacă se apelează la un avocat, cheltuielile sunt destul de mari, fiind de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei. Prin acest material se prezintă acţiunile care trebuie întreprinse (= procedura de lucru), care sunt simple şi foarte puţin costisitoare, de orice persoană, direct, personal şi fără angajarea unui avocat, pentru a solicita şi a obţine, în mod sigur, taxa pe poluare plătită. Degrevarea, în totalitate, a tribunalelor şi a curţilor de apel, de acţiunile introduse pentru restituirea taxei pe poluare şi reducerea, cu circa 95%, a unei părţi din cele peste 105 de milioane de euro cheltuieli generate de restituirea acestei taxe, se asigură în condiţiile în care s-ar emite un act normativ prin care să se prevadă restituirea acesteia pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice[1].

Cuvinte/expresii cheie: procedură; autoturisme; ; taxe poştale; acţiuni în justiţie, organe de justiţie; instanţe judecătoreşti; tribunale; curţi de apel; organe fiscale; persoane fizice; persoane juridice; cereri de restituirea taxei pe poluare; cheltuieli; dobânzi fiscale; Sentinţe/Hotărâri al Tribunalului, hotărâri definitive şi irevocabile; Decizii ale Curţii de Apel; recurs, „cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare

 

Cuprins:

1. Precizări preliminare

2. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza iniţială.

3. Procedura de urmat  la Tribunal.

4. Procedura de urmat la Curtea de Apel.

5. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza finală.

6. Soluţii pentru rezolvarea optimă a restituirii taxei pe poluare pentru autoturisme

Anexa nr. 1. Către Administraţia Finanţelor Publice a[2] ….

Anexa nr. 2. Domnule Preşedinte al Tribunalului[3] ………………,

Anexa 4 prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012. Cerere de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile.

Anexa 4 prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012, adaptată necesităţilor practice. Cerere de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile[4].

Bibliografie:

1. Legislaţia României.

2. Legislaţia Uniunii Europene.

 

1. Precizări preliminare.

 

Nu vă bucuraţi de reducerea impozitelor.

E ca şi cum cineva v-ar jefui şi pe urmă v-ar da bani de taxi până acasă”. (Arnold Gasgow)

În prezent se înregistrează o adevărată avalanşă (1) de acţiuni în justiţie, şi (2) de cereri către organele fiscale, din partea unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, pentru restituirea „taxei pe poluare pentru autoturismele second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007”.

Se estimează că numărul autoturismelor rulate (second-hand) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007 este de circa un milion.

Spre exemplu, numărul înmatriculărilor de maşini second-hand a fost de 123.622 în anul 2007, de 310.885 în anul 2008, şi de 180.007 în primele 7 luni din anul 2009.

Din cele circa un milion de persoane, fizice şi juridice, care au plătit taxa pe poluare, o parte şi-au recuperat-o prin acţiunile introduse în justiţie.

Alte câteva sute de mii de persoane au dreptul la restituirea acesteia.

În prezent, restituirea taxei pe poluare se face în justiţie simplu, uşor şi fără cheltuieli (însemnate), singura condiţie este de a se întreprinde procedura legală de către persoanele care au plătit această taxă.

Persoanele care au dreptul la restituirea taxei pe poluare, dar care nu au solicitat restituirea acesteia, nu au făcut acest lucru din mai multe cauze, precum:

1) nu cunosc faptul că au dreptul să solicite restituirea acesteia;

2) chiar dacă „au auzit” că „s-ar restitui taxa pe poluare”, nu sunt informate corect cu privire la:

2.1) certitudinea restituirii taxei:

2.2) procedura de urmat, care este simplă, uşoară şi fără cheltuieli (însemnate).

Numeroase dintre persoanele care au de restituit o taxă pe poluare de până la 200 – 300 de euro consideră că cheltuielile (în special cele cu avocaţii), stresul şi pierderile de timp, generate de acţiunile care trebuie întreprinse, sunt aproape de nivelul taxei plătite, sau chiar mai mari.

În adevăr, dacă se apelează la un avocat, cheltuielile sunt destul de mari, fiind de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei.

Foarte important este a se reţine faptul că restituirea taxei pe poluare se poate face, şi se va obţine, de orice persoană, fără angajarea unui avocat, urmând procedura prezentată în cele ce urmează.

Scopul acestui material este de a prezenta acţiunile care trebuie întreprinse (= procedura de lucru) de orice persoană, direct şi personal, fără a mai apela la avocaţi sau la alte persoane, pentru a obţine restituirea taxei în discuţie.

 

2. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza iniţială.

 

A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru”.

(Inscripţie la intrarea în Universitatea Uppsalla. Este considerat şi proverb japonez).

 

Ordinea este prima lege a universului”. (Alexander Pope – Essay on Man)

 

Fiecare persoană care solicită restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme trebuie să se adreseze prima dată (în prima fază) organului fiscal la care a plătit taxa cu o „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”,  conform modelului din Anexa nr. 1 la prezenta.

La această cerere trebuie anexate, obligatoriu, următoarele documente:

1. Copie de pe Cartea de identitate.

2. Chitanţa de plată a taxei, în original.

3. Copie de pe Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autoturisme.

4. Copie de pe Certificatul de înmatriculare al autoturismului.

5. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

6. Copie de pe Contractul de vânzare – cumpărare al autoturismului. Având în vedere  că (1) acest document nu are nicio relevanţă cu restituirea taxei, şi (2) a mai fost depus la organul fiscal când s-a plătit taxa, considerăm că este iraţională solicitarea acestuia şi de această dată..

Aşa cum era de aşteptat, numeroase persoane nu mai deţin, în original, fie „Chitanţa de plată a taxei”, fie „Decizia de calcul a taxei”, în original, fie pe ambele.

Aceste persoane trebuie să se adreseze organului fiscal la care au plătit taxa cu câte o cerere, distinctă pentru fiecare, în cazul în care au fost pierdute ambele, prin care să solicite o copie „Duplicat” de pe aceste documente, pe care să le anexeze la cererea de restituire a taxei.

Asemenea cereri se rezolvă, conform prevederilor legale în vigoare, în termen de 45 de zile.

În general, organele fiscale (ne referim la cele corecte) rezolvă aceste cereri în câteva zile, chiar în aceeaşi zi, în cazuri de urgenţă.

Solicitarea, de către organul fiscal, a celor 6 documente menţionate mai sus, demonstrează un alt grav fenomen de birocraţie: cu toate că organul fiscal are o evidenţă clară şi completă cu documentele care stau la baza calculării şi încasării taxei pe poluare, unele dintre aceste documente au fost şi sunt solicitate de 3 ori de organul fiscal:

1) o dată când s-a calculat şi s-a plătit taxa;

2) a doua oară spre a fi anexate la această „Cererea de restituire” (care este respinsă dacă nu este însoţită de toate aceste documente);

3) a treia oară, în faza finală,  când se depune „sa de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, după ce s-a finalizat şi s-a respins recursul de Curtea de Apel”.

Conform prevederilor legale în vigoare, aceste cereri se rezolvă în termen de 45 de zile.

Numărul cererilor fiind foarte mare, iar organele fiscale sufocate efectiv şi cu numeroase alte probleme, rezolvarea acestor cereri durează, chiar dacă se face „pe bandă rulantă”, „mecanicist”, ca urmare a faptului că în toate cazurile soluţia este cu ”NU”.

 

3. Procedura de urmat la Tribunal.

 

A fi inteligent presupune a folosi şi inteligenţa altora”. (Richard Aladjemoff).

 

Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont.” (Konrad Adenauer).

 

Pe baza refuzului organului fiscal de restituire a taxei pe poluare, se introduce la Tribunal acţiunea de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme conform modelului din Anexa nr. 2la prezenta.

Acţiunea se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 39 de lei, şi (2) cu timbru judiciar de 3 lei.

Deoarece restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme a devenit „o soluţie unică pentru toate Tribunalele şi Curţile de Apel”, acţiunile introduse în justiţie se judecă fără a mai fi necesară prezenţa persoanelor care solicită restituirea taxei.

Totuşi, acest lucru trebuie solicitat în acţiunea introdusă prin formula „În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură civilă, solicit judecarea cauzei în lipsă.

Totodată trebuie să se solicite şi acordarea de „dobânzi fiscale” şi de „cheltuieli de judecată”, prin formula „Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată pe care le-am efectuat”.

La cererea/acţiunea introdusă la Tribunal trebuie anexate, obligatoriu, iarăşi aceleaşi documente care au fost anexate la Cererea depusă la organul fiscal.

La primul termen de judecată de la Tribunal, organul fiscal depune întâmpinare, prin care susţine că nu este de acord cu restituirea taxei.

La termenul al II-lea:

a) se discută probele;

b) organul fiscal solicită introducerea în cauză şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La termenul al III-lea:

a) se judecă respectiva cauză;

b) instanţa pronunţă o Hotărâre.

În termen de 45 de zile de la data pronunţării Hotărârii se va redacta Hotărârea, care se comunică părţilor.

În cadrul Tribunalelor se admit acţiunile introduse de persoanele fizice şi juridice pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, inclusiv cu plata „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată”, dacă acestea au fost solicitate.

 


4. Procedura de urmat la Curtea de Apel.

 

Trebuie să continui să alergi ca să rămâi pe loc.” (Arthur M. Okun).

 

Trebuie să fi studiat mult ca să ştii puţin.” (Montesquieu, 1689-1755).

 

Urmează Recursul la Curtea de Apel depus de organul fiscal.

La Curtea de Apel se mai dau unul sau două termene de judecată.

Curtea de Apel va emite o „Decizie irevocabilă”, care nu se comunică părţilor.

Persoanele interesate, parte în proces, trebuie să depună o Cerere la Curtea de Apel pentru a obţine o copie de pe „Decizie irevocabilă”, cerere care se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 2 lei, şi (2) cu timbru judiciar de 0,15 lei.

 

5. Procedura de urmat cadrul organului fiscal, în faza finală.

 

Evitarea impozitelor este singura ambiţie intelectuală în urma căreia te mai simţi răsplătit.”

(J.M. Keynes).

 

Cele mai nedorite lucruri sunt cele mai sigure; de exemplu, moartea şi impozitele”.

(Dovada lui Gumperson).

 

După obţinerea unei copii de pe „Decizia irevocabilă” de la Curtea de Apel, procedura pentru încasarea, de la finanţe, a taxei pe poluare plătite, este următoarea:

A. Depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”.

Deosebit de important sunt de reţinut următoarele aspecte în legătură cu această cerere.

Formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care are regimul de formular tipărit şi tipizat,  este prevăzută prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, publicat în Monitorul Oficial  nr. 50 din 20 ianuarie 2012.

În anexă se prezintă şi acest formular, atât în forma în care este prevăzut prin Ordinul menţionat mai sus, cât şi în forma adaptată necesităţilor practice.

În cazul în care această „Cerere de restituire” nu se face pe formularul respectiv, tipărit şi tipizat, taxa nu se restituie.

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă, acest formular tipizat, prevăzut prin Anexa nr. 4 din Ordinul menţionat mai sus, este conceput şi realizat în modul cel mai prost mod posibil, respectiv cu spaţii insuficiente (şi înghesuite) pentru înscrierea datelor solicitate şi acesta în condiţiile în care (1) circa 30% din pagina respectivă este nefolosită, (2) pagina a doua (pe verso) nu este folosită în totalitate.

Ori, este cunoscut faptul că, în cazul unui formular prevăzut (printr-o reglementare) în format A4, tot o coală de hârtie se consumă (format A4), chiar dacă textul pe formularul respectiv este conceput în modul cel mai prost (cu font mic, de 10, rând la rând, cu spaţii insuficiente pentru înscrierea datelor strict necesare).

Cu toate că este cunoscut faptul că numeroase reglementări conţin asemenea formulare, concepute în modul cel mai prost, care generează mari neajunsuri în activitatea practică, la nivel naţional, nu se întreprind măsurile care se impun.

De subliniat şi „cercul birocratic” care s-a instalat în instituţiile statului în sesizarea şi lichidarea neajunsurilor generate în activitatea practică de existenţa acestui formular (şi a numeroase altele care prezintă asemenea neajunsuri).

Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie să înţeleagă”. (Alvin Toffler)

1. La nivelul personalului de execuţie din instituţiile statului:

a) se admite numai „folosirea formularului prevăzut prin lege”, chiar dacă există convingerea unanimă că respectivul formular este conceput total necorespunzător;

b) nu se admite adaptarea formularului respectiv conform necesităţilor practice, în care să se poată înscrie complet, corect şi citeţ datele strict necesare prevăzute prin acesta;

c) organele de execuţie nu sesizează aceste neajunsuri şi nu intervin, pe scară ierarhică, cu propuneri concrete de rezolvare.

Faptul că nu se intervine, pe scară ierarhică (a) pentru sesizarea neajunsurilor legislative, şi (b) cu soluţii concrete de rezolvare, are mai multe cauze, precum:

c1) slaba pregătire profesională, în special a persoanelor cu funcţii de conducere;

c2) indiferenţa faţă de bunul mers al activităţii, în special a persoanelor cu funcţii de conducere; numirea în funcţii de conducere nefiind după criteriul valorii, ci după criterii politicianiste, clientelare, face ca aceste peroane (care sunt conştiente de faptul că ocupă respectiva funcţie numai pe perioada de guvernare a partidului care le-a numit în funcţie) să nu fie preocupate de bunul mers al activităţii viitoare, ci de realizarea intereselor personale, de grup, politicianiste etc.);

c3) pentru a nu deranja superiorii, care îi mai pot eticheta în diferite feluri (în funcţie de gradul de pregătire profesională şi de educaţie al acestuia), precum: „rebeli”, „se dau dăştepţi, vor să ajungă şefi” etc.

Ce este un cinic? Este omul care ştie preţul tuturor lucrurilor, dar care nu cunoaşte valoarea niciunuia.” (Oscar Wilde, 1856 – 1900. Evantaiul doamnei Windermere)

2. La nivelul personalului de conducere din instituţiile centrale ale statului.

Personalul de conducere din instituţiile centrale ale statului, neavând contact direct cu activitatea practică (cu realitatea), se bazează „pe cei de jos” cu cunoaşterea amănuntelor şi cu oferirea de soluţii de perfecţionare a reglementărilor.

Aşa se face că „Birocraţia este un cerc din care nu poate scăpa nimeni. Ierarhia sa este bazată pe cunoaştere. Cei din vârf considera ca cei de sub ei cunosc amănuntele, iar cei de jos îi creditează pe cei din vârf cu cunoaşterea ansamblului, şi aşa toţi sunt păcăliţi reciproc”. (Karl Marx)

Completarea formularului cu „Cerere de restituire” generează numeroase efecte negative, precum stres, cheltuieli şi întârzieri în restituirea taxei, din următoarele cauze:

1.1. Textului scris rând la rând, cu spaţii înghesuite, insuficiente (unele de numai 25 – 30% faţă de necesar) nu permite înscrierea clară şi în mod citeţ a datelor esenţiale, strict necesare pentru restituirea taxei.

Ca urmare a acestui fapt, au loc frecvente erori în completarea sa, ceea ce face ca numeroase persoane să folosească 2 – 3 formulare până să completeze unul corect;

1.2. Întârzierile în restituirea taxei au loc şi din cauză că, în formularul cu „Cerere de restituire”, unele dintre dateleor esenţiale nu sunt înscrise clar, în mod citeţ, şi aceasta din următoarele cauze:

a) formularul este conceput total necorespunzător;

b) organele fiscale nu admit decât formularul în forma în care este prevăzut prin Ordinul menţionat mai sus, adică fără adaptările necesare înscrierii corecte, complete şi în mod citeţ a datelor.

Spaţiile sunt de numai 25 – 30% din necesar pentru înscrierea corectă şi în mod citeţ a celor mai multe dintre elementelor esenţiale pentru restituirea taxei.

Spre exemplu, spaţiul pentru înscrierea numărului contului bancar (care este compus din 24 de semne grafice (cifre şi litere), este de numai 20 – 25% faţă de necesar, ceea ce cauzează frecvente erori în înscrierea corectă şi în mod citeţ al acestuia şi, pe cale de consecinţă, în virarea banilor în contul bancar corect.

Acesta este considerentul pentru care organele fiscale solicită câte un extras de cont bancar de la persoanele care solicită restituirea taxei prin cont bancar.

Deci, în loc să se intervină (1) fie pentru adaptarea acestui formular conform necesităţilor practice (conform variantei prezentate de noi la sfârşitul acestui material), (2) fie prin a se admite folosirea sa, cu respectarea întocmai a modelului, prin prelucrarea acestuia cu datele specifice fiecărei persoane fizice şi juridice, se mai solicită încă un document, neprevăzut prin procedura de restituire a taxei, ceea ce generează alte neajunsuri pentru ambele părţi, precum pierderi de timp etc.

Problema este bine cunoscută de mai mulţi ani (şi nu este singura de acest fel) şi, cu toate că generează multiple şi serioase neajunsuri în activitatea practică, nu-şi găseşte rezolvarea.

A repeta numai ceea ce au spus alţii echivalează cu o infirmitate intelectuală”. (Pompiliu Marcea).

B. La „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile” trebuie anexate, obligatoriu, următoarele documente:

2.1. Copie de pe Cartea de identitate.

2.2. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

2.3. Sentinţa/Hotărârea Tribunalului.

2.4. Decizia Curţii de Apel.

După cum se poate constata cu uşurinţă, „Copia de pe Cartea de identitate” (a persoanei) şi „Copia de pe Cartea de identitate a autoturismului” se depun şi de această dată la organul fiscal, adică a treia oară (prima oară depunându-se când s-a calculat şi s-a plătit taxa, iar a doua oară când s-a solicitat restituirea taxei).

Depunerea, la „Cererea de restituire”, atât a Hotărârii Tribunalului, cât şi a Deciziei Curţii de Apel, este justificată de organele fiscale prin următoarele:

Prin Sentinţa/Hotărârea Tribunalului se dă o anumită soluţie, iar prin Decizia Curţii de Apel soluţia respectivă este schimbată uneori.

Chiar dacă aceste cazuri sunt rare, organele fiscale nu au de unde să ştie cazurile în care soluţia dată de Curtea de Apel este aceeaşi cu cea dată de Tribunal, fapt pentru care, în mod justificat se solicită atât Sentinţa/Hotărârea Tribunalului, cât şi Decizia Curţii de Apel.

Spre exemplu, printr-o Sentinţă a Tribunalului Dolj se Hotărăşte:

[…]Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând taxă de poluare la care se adaugă dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală[5].

Obligă Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti să plătească Administraţiei Finanţelor Publice Craiova suma de … reprezentând taxă de poluare la care se va adăuga dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală.

Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând cheltuieli de judecată.[…]”

Prin Decizia Curţii de Apel Craiova se dispune:

[…]Modifică sentinţa recurată în sensul că respinge cererea privind acordarea dobânzii legale.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Irevocabilă.[…]”

Ori, în condiţiile în care organul fiscal deţinea numai Decizia Curţii de Apel Craiova, nu şi Sentinţa/Hotărârea Tribunalului Dolj, nu avea de unde să ştie ce se înţelege prin „Menţine restul dispoziţiilor sentinţei” din Decizia Curţii de Apel Craiova.

C. După ce se primesc aceste documente, în cadrul organului fiscal se întocmesc diferite situaţii, referate, se fac calcule cu „dobânda fiscală” şi cu „cheltuielile de judecată” admise a fi plătite de Curtea de Apel.

De reţinut şi faptul că, în speţe similare, judecate în cadrul aceleiaşi instanţe (Tribunal sau Curte de Apel), unele complete de judecată au acordat „dobânzi fiscale” şi „cheltuieli de judecată”, altele nu.

Altfel spus, în speţe identice, soluţiile sunt diferite.

Totul este posibil când este vorba de bani.

Banii găsesc prieteni”. (Sofocle, după Stobeu, Florilengium, 94, 8)

După toate aceste „proceduri” obositoare, costisitoare, care durează, pe întregul circuit, peste un an, taxa se restituie de organul fiscal (în termenul prevăzut de lege, de maximum de 45 de zile de la emiterea Deciziei de către Curtea de Apel).

În cazul contribuabililor persoane juridice, restituirea sumelor cuvenite se face numai prin decontare bancară în contul bancar indicat prin cererea de restituire, iar, în cazul contribuabililor persoane fizice, restituirea se efectuează fie în contul bancar indicat de aceştia, fie în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea/rambursarea unor sume.

 

6. S O L U Ţ I I

pentru rezolvarea optimă a restituirii taxei pe poluare pentru autoturisme.

 

Muncim puţin, dar încă mai trăim bine prin sporirea datoriei şi vânzarea bogăţiilor.

România postdecembristă este într-o continuă petrecere, lăsând calculul notei de plată pentru generaţiile viitoare. Datoriile şi cheltuielile vor reduce nivelul de trai al urmaşilor noştri şi vor face ca firmele româneşti să aibă o influenţă şi o importanţă tot mai mică în afacerile mondiale”.

(Prelucrare N.G.–L. după Benjamin M. Friedman – Day of Reckoning).

 

Rezolvarea optimă a restituirii taxei pe poluare pentru autoturisme ar avea loc în condiţiile în care s-ar emite un act normativ prin care să se prevadă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice, inutile.

Simplificarea procedurii de restituire a taxei în discuţie este posibilă ca urmare a faptului că organele fiscale deţin în baza de date informaţiile necesare restituirii.

În condiţiile unor asemenea prevederi legale, efectele ar fi următoarele:

1. Eliminarea, în totalitate, a cheltuielilor de judecată din cadrul Tribunalelor şi ale Curţilor de Apel.

2. Reducerea, cu circa 75%, a cheltuielilor din cadrul organelor fiscale şi a celor cu taxele poştale.

Problema care se pune, în cadrul unei asemenea proceduri, este următoarea: dacă ar mai trebui acordate „dobânzile fiscale”?

Cum, în cele mai frecvente cazuri, rezolvarea optimă a unor asemenea probleme se face printr-un compromis (printr-un acord bazat pe cedări reciproce), prin concesii din partea ambelor părţi, considerăm că în cazul în care se adoptă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, restituirea taxei ar urma să se facă fără acordarea de „dobânzile fiscale.

Prin adoptarea acestei soluţii, avantajele ar fi substanţiale pentru ambele părţi.

Pentru persoanele fizice şi juridice în cauză, avantajele ar fi următoarele:

1) în loc să aştepte peste un an pentru recuperarea taxei, ar încasa-o în mai puţin de o lună de la data depunerii cererii de restituire;

2) cheltuielile făcute efectiv în prezent de fiecare persoană cu încasarea taxei, stresul, timpul pierdut etc. sunt mult mai mari, în general, decât dobânda fiscală acordată în justiţie (în cazurile în care aceasta se acordă).

Pentru stat s-ar înregistra următoarele efecte benefice:

1) eliminarea cheltuielilor:

a) de judecată efectuate de persoanele fizice şi juridice care solicită restituirea taxei,

b) cu dobânzile fiscale;

c) de judecată efectuate de unităţile fiscale,

2) reducerea gradului de dispreţ, de ură, din partea a sute de mii de persoane, fizice şi juridice, faţă de politicieni, de parlamentari şi de guvernanţi care emit asemenea teribiliste reglementări, care generează un adevărat haos legislativ şi social.

Pe total ţară, reducerea a cheltuielilor care ar avea loc prin emiterea unui act normativ prin care s-ar prevedea restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, este redată în tabelul de mai jos[6].

 

Nr. crt. Unitatea: În lei: În euro:
0 1 2 3
1 Organe fiscale 57.000.000 12.956.000
2 Tribunale 151.000.000 34.328.000
3 Curţile de Apel 101.000.000 22.955.000
4 Total taxe poştale 52.500.000 11.933.000
5 Dobânzi fiscale + cheltuielilor de judecată 65.000.000 14.773.000
6 TOTAL 426.500.000 96.945.000

 

Simplificarea, în foarte mare măsură, a procedurii de restituire, de către organele fiscale, a taxei în discuţie, este posibilă având în vedere faptul că organele fiscale deţin în baza de date documentele şi informaţiile necesare restituirii (precum „Chitanţa de plată a taxei”, „Decizia de calcul a taxei” etc.).

În condiţiile în care s-ar adopta procedura de restituire a taxei pe poluare pe cale administrativă, nu s-ar mai acorda nici dobânzi fiscale.

Persoanele care nu ar fi de acord cu restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă (care s-ar face fără acordarea de dobânzi fiscale), ar urma să apeleze la procedura actuală, adică pe calea unei acţiuni în justiţie.

 

B I B L I O G R A F I E

 

1. Legislaţia României.

 

Constituţia României, art. 148 alin. (2) şi alin. (4).

Legea nr. 9 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 17 din 10 ianuarie 2012, în vigoare începând cu data de 13 ianuarie 2012

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 327 din 25 aprilie 2008, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2008. OUG. nr. 50/2008 a fost aprobată (fără modificări şi/sau completări) prin „Legea nr. 140 din  5 iulie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 481 din  7 iulie 2011. OUG. nr. 50/2008 a fost abrogată, începând cu data de 12 ianuarie 2012, de art. 16 din Legea nr. 9/2012.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege, publicată în Monitorul Oficial  nr. 79 din 31 ianuarie 2012.

Hotărârea Guvernului nr. 686 din 24 iunie 2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 480 din 30 iunie 2008. H.G. nr. 686/2008 a fost abrogată, începând cu data de 12 ianuarie 2012, de art. 16 din Legea nr. 9/2012. H.G. nr. 686/2008 a fost modificată şi completă prin H.G. nr. 45/2011.

Hotărârea Guvernului nr. 45 din 19 ianuarie 2011 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, publicată în Monitorul Oficial  nr. 68 din 26 ianuarie 2011

Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 986 din 30 iunie 2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial  nr. 498 din  2 iulie 2008.

Ordinul ministrului mediului  nr. 133 din 26 februarie 2009 şi al Ministrului finanţelor publice nr. 360 din 26 februarie 2009 pentru aprobarea procedurii de restituire a unor sume reprezentând diferenţe de taxă pe poluare pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial  nr. 136 din  5 martie 2009.

Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899 din 22 decembrie 2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal, publicat în Monitorul Oficial  nr. 13 din  5 ianuarie 2005.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24 din 14 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1 din  3 ianuarie 2012.

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial  nr. 863/2005.

Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial  nr. 651/2004[7].

 

2. Legislaţia Uniunii Europene.

 

Tratatul privind Uniunea Europeană[8], publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 13

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 47

HOTĂRÂREA CURŢII[9] (Camera întâi) 7 aprilie 2011[10] „Impozite interne – Articolul 110 TFUE[11] – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor – Neutralitatea taxei între autovehiculele de ocazie importate şi vehiculele similare aflate deja pe piaţa naţională”. În cauza C‑402/09, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la 16 octombrie 2009, în procedura Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Mediului.

 

Anexa nr. 1.

Către

Administraţia Finanţelor Publice a ……………………..,

cu sediul în ……………………………………………………………………………..

 

Subsemnatul (a) …………………………………………………………, cu domiciliul în ………… ……………………………………………………………, născută la data de ……………….. în …………………., având CNP ………………………………… CI sr. ….., nr. ………….., vă rog să dispuneţi a mi se restitui suma de ……….. de lei reprezentând „taxa pe poluare pentru autovehicule”, reactualizată cu dobânda legală, calculată conform art. 124 din Codul fiscal, la data plăţii efective.

MOTIVELE CERERII

În fapt, în cursul anului …….. am cumpărat din …………………………….., autoturismul marca ………………………………… tip …………………………, având seria şasiului……………………., număr omologare………………….., număr identificare …………………………………………………..

În vederea înmatriculării în România a acestui autoturism am fost obligat să achit taxa pe poluare pentru autoturisme, taxă care a fost calculată de către Dv., în sumă de ……………….. de lei, conform deciziei de calcul nr.…………………, fiind achitată de mine, conform chitanţei seria……. nr.……………………….

Cererea mea se întemeiază pe următoarele:

Temeiul de drept pentru calcularea şi perceperea taxei pe poluare pentru autoturisme îl constituie dispoziţiile O.U.G. nr. 50/2008, prevederi legale care contravin reglementărilor comunitare, care prevăd în art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunităţii Europene că niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, urmărindu-se în acest mod reglementarea şi asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare, în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricăror forme de discriminare.

Aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatricularii lor în ţara noastră, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţara de provenienţă, iar pentru autovehiculele reînmatriculate în România aceasta taxă nu se percepe.

Principiile dreptului comunitar sunt obligatorii şi se bucură de supremaţie faţă de dreptul intern, fiind aplicabile prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, ori prin instituirea prevederilor legale invocate se aduce atingere in mod direct dispoziţiilor Tratatului Uniunii Europene.

Tratatul Comunităţii Europene prevede, prin art. 25, 28, 90, interzicerea taxelor cu efect echivalent, măsurilor cu efect echivalent, precum şi discriminarea produselor importate, faţă de cele din statul membru.

Astfel, art. 25 prevede: «Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi export şi taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal»

Prin art. 28 se statuează: «Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice măsuri cu caracter echivalent»

Prevederile menţionate mai sus interzic discriminarea unor produse provenind din alt stat membru, faţă de cele ale statului membru care impune condiţii în plus pentru acestea dintâi.

Raportat la cele invocate mai sus, considerăm că Dv. aţi procedat la calcularea şi perceperea în mod nelegal a taxei pe poluare pentru autoturisme.

În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi art. 148 alin (2) şi (4) din Constituţie.

În dovedirea acţiunii mele fac proba cu înscrisuri.

Anexez la prezenta:

1. Copie de pe Cartea de identitate a subsemnatei.

2. Chitanţa, în original, seria …. nr. ……………………. de plată a taxei.

3. Copie de pe Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autoturisme nr. ………………………….

4. Copie de pe Certificatul de înmatriculare al autoturismului marca …………………………….. tip …………………………………………………, având seria şasiului ………………………………., număr omologare ……………………………………, număr identificare ……………………………..

5. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

6. Copie de pe Contractul de vânzare – cumpărare al autoturismului.

Semnătura,

Domnului Director al Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Craiova

 

Anexa nr. 2.

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul ….., chem în judecată pe pârâta Administraţia Finanţelor Publice a ………………………, cu sediul în ………………………………………… pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi:

1) anularea actului administrativ reprezentat de adresa nr. …………, emisă de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a ……………………prin care mi s-a refuzat restituirea taxei de poluare;

2) obligarea pârâtei la restituirea sumei de ……………. lei, reactualizată cu dobânda legală, calculată conform art. 124 din Codul de procedură fiscală, la data plăţii efective;

3) plata, de către pârâtă, a cheltuielilor de judecată efectuate de mine în această cauză.

MOTIVELE ACŢIUNII

În fapt, în cursul anului ……… am cumpărat din ……….. autoturismul marca ………. tip ….. având seria şasiului ……………., număr omologare ……………, număr identificare ……………

În vederea înmatriculării în România a acestui autoturism am fost obligat să achit taxa pe poluare pentru autoturisme, taxă care a fost calculată de către pârât, în sumă de ………….. lei, conform deciziei de calcul nr. …………………, fiind achitată de mine, conform chitanţei seria ………….. nr. ……………

Subsemnatul am solicitat restituirea taxei achitate, considerând-o nelegală, însă cererea mea a fost respinsă, aşa cum rezultă din adresa nr. ………………. emisă de pârâtă, pe motiv ca nu are bază legală.

Raportat la motivarea pârâtei, înţelegem să învederăm instanţei următoarele:

Temeiul de drept pentru calcularea şi perceperea taxei pe poluare pentru autoturisme îl constituie dispoziţiile OUG nr. 50/2008, prevederi legale care contravin reglementărilor comunitare, care prevăd în art. 90 paragraful 1 din Tratatul Uniunii Europene că niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, urmărindu-se în acest mod reglementarea şi asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare, în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricăror forme de discriminare.

Aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul reînmatricularii lor în ţara noastră, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţara de provenienţă, iar pentru autovehiculele reînmatriculate în România aceasta taxă nu se percepe.

Principiile dreptului comunitar sunt obligatorii şi se bucură de supremaţie faţă de dreptul intern, fiind aplicabile prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, ori prin instituirea prevederilor legale invocate se aduce atingere in mod direct dispoziţiilor Tratatului Uniunii Europene.

TCE prevede, prin art. 25, 28, 90, interzicerea taxelor cu efect echivalent, măsurilor cu efect echivalent, precum şi discriminarea produselor importate, faţă de cele din statul membru.

Astfel, art. 25 prevede:

«Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi export şi taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal»

Prin art. 28 se statuează:

«Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice măsuri cu caracter echivalent»

Prevederile menţionate mai sus interzic discriminarea unor produse provenind din alt stat membru, faţă de cele ale statului membru care impune condiţii în plus pentru acestea dintâi.

Raportat la cele invocate mai sus, considerăm că pârâta a procedat la calcularea şi perceperea în mod nelegal a taxei pe poluare pentru autoturisme.

În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 90 din TCE  şi art. 148 alin 2 şi 4 din Constituţie.

În dovedirea acţiunii mele solicit administrarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 242 alin. (2) Cpc, solicit judecarea cauzei în lipsă.

Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată efectuate.

 

Reclamant,

Domnului Preşedinte al Tribunalului ………………

 

ANEXA 4

prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012.

 

CERERE DE RESTITUIRE

a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile

 

Nr. ……../data ………

 

Către ……………………..

(organul fiscal competent)

 

Subsemnatul/Subscrisa, …………………….., cu domiciliul/sediul în localitatea ………………, str. ………………. nr. ….., bl. ….., sc. ……., ap. ……, judeţul/sectorul ………….., având C.N.P./C.U.I. ………………….., în temeiul prevederilor art. 117 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicit/solicităm restituirea sumei de ……….., achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule*), prin Chitanţa/Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului nr. ……/………., în cuantum de ……… lei, în cazul înmatriculării autoturismului/autovehiculului marca ……………., tipul/varianta ………………………., fabricat în anul ………, având numărul de înmatriculare ………………, numărul de identificare …….., seria cărţii de identitate ……………., precum şi a cheltuielilor băneşti în cuantum de ……… lei şi cheltuielile ocazionate de executarea silită în cuantum de ………… lei, potrivit Hotărârii judecătoreşti nr. …../…… emise de ……………………, definitivă şi irevocabilă, anexată în copie legalizată la prezenta.

Menţionez/Menţionăm că am luat cunoştinţă că din suma de restituit vor fi compensate de către organul fiscal competent eventualele obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data restituirii.

Solicit/Solicităm ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite în continuare să se efectueze**):

( ) în contul bancar nr. ………., deschis la …………………….;

( ) în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea.

 

Contribuabilul/Reprezentantul legal al contribuabilului,

…………………..

(numele şi prenumele)

 

Semnătura

…………..

L.S.

…………..

 

Data ………

 

————

*) Va fi indicată taxa achitată şi pentru care se solicită restituirea potrivit hotărârii judecătoreşti.

**) Contribuabilul persoană fizică va indica modalitatea agreată pentru restituire, iar contribuabilul persoană juridică va indica în mod obligatoriu contul bancar în care doreşte restituirea.

 

Anexa 4

prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012, adaptată necesităţilor practice.

 

CERERE DE RESTITUIRE

a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile

 

Nr. ……………../data ……………………….

 

Către

…………………………………………………….……………………….. ……………………..

…………………………………………………………………………………………………

(organul fiscal la care s-a plătit taxa)

 

Subsemnatul/Subscrisa, ………………………………………………………………………………………………………………., cu domiciliul/sediul în localitatea……………………………, str.…………………………………………… ……………………………………………………………………, nr. ….., bl………., sc. ……., ap. ……, judeţul/sectorul ………………………………………….., având C.N.P./C.U.I. ……………………………………………………………., în temeiul prevederilor art. 117 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicit/solicităm restituirea sumei de ………………………….lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule*), prin Chitanţa/Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului nr. ………/………………………….., în cuantum de …………….. lei, în cazul înmatriculării autoturismului/autovehiculului marca ………………………………………………

……………………………………………,tipul/varianta……………………………………………………………………………………………….., fabricat în anul ……………., având numărul de înmatriculare ………………………………………………., numărul de identificare ……………………………………………………………, seria cărţii de identitate …………………….., precum şi a cheltuielilor băneşti în cuantum de ………………………… lei şi cheltuielile ocazionate de executarea silită în cuantum de ……………………….. lei, potrivit Deciziei nr. ……….din……………………………….. emisă de Curtea de Apel, definitivă şi irevocabilă, anexată în copie la prezenta.

Menţionez că am luat cunoştinţă că din suma de restituit vor fi compensate de către organul fiscal competent eventualele obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data restituirii.

Solicit ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite în continuare să se efectueze**):

a) în contul bancar nr. …………………………………………………………………………………………………………………., deschis la …………………………………………………………………………………………………………………………………………;

b) în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea.

 

Data ……………………………                                                                  Nume, prenume, semnătura

……………………………………………………….

 

*) Va fi indicată taxa achitată şi pentru care se solicită restituirea potrivit hotărârii judecătoreşti.

**) Contribuabilul persoană fizică va indica modalitatea agreată pentru restituire, iar contribuabilul persoană juridică va indica în mod obligatoriu contul bancar în care doreşte restituirea.

NICOLAE LĂCRIȚA


[1] A se vedea şi articolul intitulat” Cheltuieli iraţionale, din banii publici, de peste 105 milioane de euro, generate de acţiunile introduse în justiţie pentru restituirea taxei pe poluare”.

[2] Prin această adresă se solicită restituirea taxa pe poluare plătită pentru autovehicule.

[3] Prin această cerere se solicită pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: 1) anularea actului administrativ reprezentat de adresa nr. …………, emisă de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a ……………………prin care s-a refuzat restituirea taxei de poluare; 2) obligarea pârâtei la restituirea sumei de ……………. lei, reactualizată cu dobânda legală, calculată conform art. 124 din Codul fiscal, la data plăţii efective; 3) plata, de către pârâtă, a cheltuielilor de judecată efectuate.

[4] Prin această cerere se solicită, în baza Deciziei Curţii de Apel, „cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare”.

[5] Am reprodus identic textul din Hotărârea respectivă. Prin „Cpr.fiscală” se exprimă „Codul de procedură fiscală”, respectiv „Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 863/2005.

[6] În articolul intitulat „Consecinţele negative generate de cele circa un milion de acţiuni introduse în justiţie pentru restituirea taxei pe poluare” se prezintă, în amănunt şi printr-o temeinică fundamentare, totalul cheltuielilor, la nivel de ţară, generate pe plan economic şi social, de cele 1.000.000 de solicitări, introduse sau care se vor introduce, pentru restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, cheltuieli care sunt calculate la circa 463.000 000 de lei, respectiv de 105.240.000 de euro.

[7] Cu toate că prevederile „Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală” (1) au suferit sute de modificări, (2) a fost republicată de 3 ori, şi (3) au avut loc renumerotări (de mai multe ori) ale articolelor sale, Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, nu au fost actualizate şi nu au fost republicate niciodată, fapt pentru care (1) aceste Norme nu mai trebuie folosite efectiv, şi (2) nu sunt utilizate în elaborarea materialelor de către subsemnatul. Spre exemplu, în forma iniţială a O.G. nr. 92/2003, contravenţiile au fost la art. 189, iar cele în forma în vigoare în prezent sunt la art. 219.

[8] Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a devenit, pin modificare, în urma Tratatului de la Lisabona, Tratatul privind Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 13.

[9] Este vorba de „Curtea de justiţie a Uniunii Europene”.

[10] Limba de procedură: româna

[11] TFUE: Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.

05.07.2012