Taxa de poluare

Legislatie - Legislatie

TAXA PE POLUARE

1. Cheltuieli iraţionale, din banii publici, de peste 105 milioane de euro,

generate de acţiunile introduse în justiţie pentru restituirea taxei pe poluare.

1.1. Precizări preliminare.

1.2. Cheltuielile pe care le generează, în cadrul organelor fiscale, soluţionarea cererilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

1.3. Cheltuielile pe care le generează, în cadrul tribunalelor, soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

1.4. Cheltuielile care le generează, în cadrul curţilor de apel, soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

1.5.  Cheltuielile cu taxele poştale pe care le generează, în cadrul organelor fiscale, ale Tribunalelor şi ale Curţilor de Apel, soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

1.6. Cheltuielile, iraţionale, pe care le suportă statul cu plata „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată” ca urmare a reglementării necorespunzătoare a restituirii taxei pe poluare.

Anexa nr. 1.6.1. Primele cele mai mari 12 cazuri de restituiri ale taxei de poluare, în primele 4 luni din anul 2012, din cadrul unei administraţii financiare a unui oraş municipiu de judeţ.

Anexa nr. 1.6.2. Cazuri de restituiri ale taxei de poluare, în care cheltuielile judecătoreşti sunt de peste 30% din taxa restituită, în primele 4 luni din anul 2012, din cadrul unei administraţii financiare a unui oraş municipiu de judeţ.

Anexa nr. 1.6.3. Totalul cheltuielilor, la nivel de ţară, generate pe plan economic şi social, de cele 1.000.000 de solicitări, introduse sau care se vor introduce, pentru restituirea taxei de poluare pentru autoturisme.

1.7. Alte efecte negative pe care le generează, pe plan economic şi social, cele circa un milion de acţiuni introduse, sau care urmează a fi introduse în justiţie, pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme.

1.8. Folosirea restituirii taxei pe poluare pentru fraudarea bugetului de stat.

 

2. Procedura care trebuie urmată pentru restituirea

taxei pe poluare pentru autoturisme.

2.1. Precizări preliminare

2.2. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza iniţială.

2.3. Procedura de urmat  la Tribunal.

2.4. Procedura de urmat la Curtea de Apel.

2.5. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza finală.

2.5.1. Depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”.

2.5.2. Documentele care trebuie anexate la „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri  definitive şi irevocabile”.

Anexa nr. 2.2.1. prezintă modelul de „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”, care trebuie depusă în cadrul organului fiscal, în faza iniţială.

Anexa nr. 2.3.1. prezintă modelul de Cerere / Acţiune de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme, care se introduce la Tribunal.

Anexa nr. 2.5.1 prezintă formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, prevăzut prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care efectiv nu poate fi folosit efectiv în activitatea practică (datorită modului foarte prost în care a fost conceput) [1].

Anexa nr. 2.5.2 prezintă acelaşi formular de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, dar adaptat necesităţilor practice.

 

3. SOLUŢII pentru rezolvarea optimă a

restituirii taxei pe poluare pentru autoturisme.

 

Anexa nr. 3.,1. Totalul cheltuielilor eliminate, la nivel de ţară, în condiţiile emiterii unui act normativ prin care să se prevadă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă.

 

4. C O N C L U Z I I.

 

Bibliografie:

Legislaţia României.

Legislaţia Uniunii Europene.


1. Cheltuieli iraţionale, din banii publici, de peste

105 milioane de euro, generate de acţiunile introduse

în justiţie pentru restituirea taxei pe poluare.

 

Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni”. (Platon).

 

O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor”.

(Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice).

 

Rezumat. Numărul autoturismelor second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007 este de circa un milion. De mai mult timp, s-a declanşat o adevărată avalanşă (1) de cereri către organele fiscale, şi (2) de acţiuni în justiţie, din partea unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, pentru restituirea „taxei pe poluare pentru autoturismele second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007”. Cererile către organele fiscale, şi acţiunile introduse în justiţie, pentru restituirea taxei pe poluare, generează numeroase şi grave consecinţe negative, la nivelul întregii ţări, dintre care sunt de amintit: 1) sufocarea activităţii organelor de justiţie şi a celor fiscale; 2)generarea unor cheltuieli, inutile şi iraţionale, de peste 105 de milioane de euro; 3) creşterea gradului de dispreţ, de ură, din partea a cel puţin 1.000.000 de persoane fizice şi juridice, atât faţă de politicienii, de parlamentarii şi de guvernanţii care au emis aceste teribiliste reglementări, care generează un adevărat haos legislativ şi social, cât şi faţă de cei care nu intervin ferm pentru lichidarea acestor grave neajunsuri. În realitate consecinţele negative sunt mult mai mari dacă avem în vedere şi efectele propagate, de antrenare, invizibile, care nu pot fi cuantificate, care sunt generate de profunda stare de nemulţumire (faţă de politicieni, de parlamentari şi de guvernanţi, faţă de lege şi de legalitate, faţă de „statul de drept”) a celor circa 1.000.000 de persoane fizice şi juridice care au solicitat, sau vor solicita, restituirea taxei pe poluare în discuţie. Degrevarea, în totalitate, a tribunalelor şi a curţilor de apel, de acţiunile introduse pentru restituirea taxei pe poluare şi reducerea, cu circa 95%, a unei părţi din cele peste 105 de milioane de euro cheltuieli generate de restituirea acestei taxe, se asigură în condiţiile în care s-ar emite un act normativ prin care să se prevadă restituirea acesteia pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice[2].

 

Cuvinte/expresii cheietaxa pe poluare pentru autoturismele second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007, acţiuni în justiţie, organe de justiţie; tribunale; curţi de apel; organe fiscale; persoane fizice; persoane juridice; cereri de restituirea taxei pe poluare; cheltuieli; dobânzi fiscale; Sentinţe/Hotărâri al Tribunalului, Decizii ale Curţii de Apel; taxe poştale; recurs, „cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare

 

 

1.1. Precizări preliminare.

 

Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite”. (Euripide).

 

Aşa după cum este cunoscut, de mai mult timp, s-a declanşat o adevărată avalanşă (1) de acţiuni în justiţie, şi (2) de cereri către organele fiscale, din partea unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, pentru restituirea „taxei pe poluare pentru autoturismele second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007”.

Se estimează că numărul autoturismelor rulate (second-hand) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007 este de circa un milion.

Spre exemplu, numărul înmatriculărilor de maşini second-hand a fost de 123.622 în anul 2007, de 310.885 în anul 2008, şi de 180.007 în primele 7 luni din anul 2009.

Se estimează că „bulgărele de zăpadă”, care a pornit de pe muntele celor circa un milion de autoturisme rulate (second-hand), înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, va genera tot atâtea (1) acţiuni în justiţie, şi (2) cereri către organele fiscale, pentru restituirea taxei pe poluare.

Acţiunile introduse în justiţie şi cererile către organele fiscale, pentru restituirea taxei pe poluare, generează numeroase şi grave consecinţe negative, la nivelul întregii ţări, dintre care sunt de amintit:

1) sufocarea activităţii organelor de justiţie şi a celor fiscale;

2) generarea unor cheltuieli, inutile şi iraţionale, de peste 105 de milioane de euro;

3) creşterea gradului de dispreţ, de ură, din partea a cel puţin 1.000.000 de persoane fizice şi juridice, atât faţă de politicienii, de parlamentarii şi de guvernanţii care au emis aceste teribiliste reglementări, care generează un adevărat haos legislativ şi social, cât şi faţă de cei care nu intervin ferm pentru lichidarea acestor grave neajunsuri.

În realitate consecinţele negative sunt mult mai mari dacă avem în vedere şi efectele propagate, de antrenare, invizibile, care nu pot fi cuantificate, care sunt generate de profunda stare de nemulţumire (faţă de politicieni, de parlamentari şi de guvernanţi, faţă de lege şi de legalitate, faţă de „statul de drept”) a celor circa 1.000.000 de persoane fizice şi juridice care au solicitat, sau vor solicita, restituirea taxei pe poluare pentru autoturismele second-hand înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007.

 

1.2. Cheltuielile pe care le generează,

ÎN CADRUL ORGANELOR FISCALE,

soluţionarea cererilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

 

Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om”. (Mahatma Gandhi).

 

În cadrul organelor fiscale se înregistrează cheltuieli cu soluţionarea cererilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare:

a) în prima etapă, când se depun cererile din partea persoanelor fizice şi juridice, pentru restituirea taxei;

b) în etapa a doua, când se depun Deciziile de la Curţile de Apel, pentru restituirea taxei cu eventualele dobânzile fiscale şi cu cheltuielile de judecată, dobânzi şi cheltuieli care sunt acordate de instanţă în marea majoritate a cazurilor.

1. În cadrul organelor fiscale se înregistrează următoarele cheltuieli:

Numărul persoanelor, fizice şi juridice, cărora trebuie să se ofere răspuns, pe total = 1.000.000.

Numărul de ore consumate pentru o singură cerere (de către toate persoanele implicate în analiza cererilor, întocmirea documentelor, operarea pe calculator, transmiterea „respingerii” la petiţionar, primirea Sentinţei/Hotărârii de la Tribunal, a Deciziei de la Curtea de Apel, restituirea taxei etc.) = 3 ore.

Numărul de ore consumate pe total ţară de organele fiscale =

= 1.000.000 de cereri x 3 ore pentru o cerere = 3.000.000 de ore.

Salariul mediu orar al unui angajat din finanţe = 25 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 3.000.000 de ore x 25 de lei ora =75.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară =

= 75.000.000 : 4,40 = 17.050.000 de euro.

2. Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu înregistrarea cererilor/acţiunilor, constatarea taxei plătite, întocmirea documentelor pentru soluţionare, restituire, evidenţă, gestionare, transmiterea răspunsului; consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc.) = 1.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie =

= 1.000.000 : 4,4 0 = 228.000 de euro.

3. TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de organele fiscale =

= 75.000.000 + 1.000.000 = 76.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de organele fiscale = 17.050.000 + 228.000 = 17.278.000 de euro.

 

1.3. Cheltuielile pe care le generează,

ÎN CADRUL TRIBUNALELOR,

soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

 

Iubirea de câştig întunecă şi mintea celor inteligenţi. (Bacchyliedes).

 

Cu cât un stat e mai corupt, cu atât are mai multe legi.” (Tacit).

 

În cadrul fiecărui Tribunal se înregistrează importante cheltuieli cu primirea, înregistrarea, evidenţa, gestionarea, analiza acţiunilor introduse, primirea de la organele fiscale de documente, analiza tuturor documentelor, soluţionarea acestora, conceperea şi redactarea „Sentinţei/Hotărârii” (care, în medie, are 8 – 10 pagini), operarea acesteia pe calculator şi a diferitelor alte materiale, transmiterea soluţiei ambelor părţi (atât organului fiscal cât şi petiţionarului), operarea pe calculator a acesteia şi a diferitelor materiale, semnarea, ştampilarea, înregistrarea etc.

2.1. Cheltuieli cu salariile pentru soluţionarea dosarelor în cadrul Tribunalelor.

Numărul persoanelor care au introdus, sau care vor introduce acţiuni = 1.000.000.

Numărul de ore consumate pentru o singură acţiune (de către toate persoanele implicate în soluţionarea acesteia) =3 ore (considerând un timp consumat deosebit de mic şi aceasta ca urmare a faptului că soluţionarea acestor cauze se face „pe bandă rulantă”).

De reţinut că o Hotărâre a Tribunalului este operată pe calculator pe circa 8 – 10 pagini.

Ori, numai operarea pe calculator a circa 8 – 10 pagini cu Hotărârea consumă un timp de cel puţin 3 ore, fără a mai vorbi de timpul consumat de un judecător în cadrul şedinţelor, cu analiza dosarului, cu conceperea şi redactarea Hotărârii.

Numărul de ore consumate pe total ţară = 1.000.000 x 3 = 3.000.000 de ore.

Salariul mediu orar al unui angajat dintr-un Tribunal = 50 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 3.000.000 de ore x 50 de lei ora =150.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară =

= 150.000.000 : 4,40 = 34.100.000 de euro.

2.2. Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu primirea, evidenţa, transmiterea (pe bandă rulantă) de soluţii; consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc. = 1.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie = 1.000.000 : 4,40 = 228.000 de euro.

2.3. TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Tribunale =

= 150.000.000 + 1.000.000 + 800.000 = 151.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Tribunale =

= 34.100.000 + 228.000 = 34.328.000 de euro.

 

1.4. Cheltuielile pe care le generează,

ÎN CADRUL CURŢILOR DE APEL,

soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

 

Popor. Nu încredinţaţi conducerea statului bărbaţilor ce au mai mult pântece decât cap”.

(Pitagora. Legile morale şi politice.).

 

Legea e moartă, când triumfă sceleraţii”. (France, Les Dieux ont soif 27).

 

În cadrul fiecărui Curţi de Apel se înregistrează importante cheltuieli cu primirea, înregistrarea, evidenţa, gestionarea, analiza acţiunilor introduse, primirea de la organele fiscale de documente, analiza tuturor documentelor, soluţionarea acestora, conceperea şi redactarea „Deciziei irevocabile” (care, în medie, are 6 – 8 pagini), operarea acesteia pe calculator şi a diferitelor alte materiale, obţinerea, de ambele părţi (atât de organul fiscal, cât şi de petiţionar), a acestei Decizii, semnarea, ştampilarea, înregistrarea etc.

2.1. Cheltuieli cu salariile pentru soluţionarea dosarelor în cadrul Curţilor de Apel.

Numărul persoanelor care au introdus, sau care vor introduce acţiuni = 1.000.000.

Numărul de ore consumate pentru o singură acţiune (de către toate persoanele implicate în soluţionarea acesteia) = două ore (considerând un timp consumat deosebit de mic şi aceasta ca urmare a faptului că soluţionarea acestor cauze se face „pe bandă rulantă”).

De reţinut că o Decizie a Curţii de Apel este operată pe calculator pe circa 6 – 8 pagini.

Ori, numai operarea pe calculator a circa 6 – 8 pagini cu Decizia consumă un timp de cel puţin 3 ore, fără a mai vorbi de timpul consumat de un judecător în cadrul şedinţelor, cu analiza dosarului, cu conceperea şi redactarea Deciziei..

Numărul de ore consumate pe total ţară = 1.000.000 x 2 = 2.000.000 ore.

Salariul mediu orar al unui angajat dintr-o Curte de Apel = 50 de lei.

Total fond de salarii consumat la nivel de ţară = 2.000000 de ore x 50 de lei ora =100.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, fondul total de salarii consumat la nivel de ţară =

= 100.000.000 : 4,40 = 22.727.000.000 de euro.

2.2. Alte cheltuieli materiale şi cu munca vie: cheltuieli cu primirea, evidenţa, transmiterea (pe bandă rulantă) de Decizii; consum de hârtie, de toner, uzură de calculatoare şi de imprimante etc. = 1.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, alte cheltuieli materiale şi cu munca vie =

= 1.000.000 : 4,4 0 = 228.000 de euro.

2.3. TOTAL cheltuieli, la nivel de ţară, efectuate de Curţile de Apel =

= 100.000.000 + 1.000.000 = 101.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, total cheltuieli, la nivel de ţară =

22.727.000.000 + 228.000 = 22.955.000 de euro.

 


1.5.  Cheltuielile cu taxele poştale pe care le generează,

în cadrul organelor fiscale, ale Tribunalelor şi ale Curţilor de Apel,

soluţionarea acţiunilor depuse pentru restituirea taxei pe poluare.

 

Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc”. (N. Grigorie – Lăcriţa)

 

Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari.”

(La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”).

 

Taxele poştale pentru transmiterea unei cereri şi a unui dosar cu o cerere costă, în medie = 8 lei.

Pentru o singură persoană, care solicită restituirea taxei pe poluare, se înregistrează (cel puţin) următoarea corespondenţă, fiecare generatoare de circa 8 lei taxe poştale:

de la petiţionar la organul fiscal (prin care se depune cererea de restituire);

de la organul fiscal la petiţionar (prin care se transmite răspunsul negativ);;

de la petiţionar la Tribunal (prin care se introduce acţiunea în justiţie);

de la Tribunal la petiţionar (prin care s-a admis restituirea taxei);

de la Tribunal la organul fiscal (prin care se comunică admiterea restituirii taxei);

de la organul fiscal la Curtea de Apel (prin care se transmite recursul);

de la petiţionar la organul fiscal (prin care se transmite Cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare, după ce s-a finalizat şi s-a respins recursul de Curtea de Apel) etc.

Total (cel puţin) 70 de lei taxe poştale pentru o singură cerere.

La nivel de ţară, taxele poştale pentru cele circa 1.000.000 de cereri = 1.000.000 x 70 =70.000.000 de lei.

La un curs de 4,40 de lei pentru un euro, la nivel de ţară, taxele poştale pentru cele circa 1.000.000 de cereri = 70.000.000 : 4,40 = 15.910.000 de euro.
1.6. Cheltuielile, iraţionale, pe care le suportă statul cu plata

dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată” ca urmare a

reglementării necorespunzătoare a restituirii taxei pe poluare.

 

Nu cheltui acolo unde poţi economisi; dar nu economisi acolo unde trebuie să cheltuieşti.”

 

Un venit anual de 20 lire, cheltuieli anuale de 19 lire, 19 şilingi şi 6 peni înseamnă fericire.

Un venit anual de 20 lire, cheltuieli anuale de 20 lire şi 6 peni înseamnă mizerie.”

(Charles Dickens, “David Copperfield”).

 

Prin Sentinţele/Hotărârile Tribunalelor şi prin Deciziile Curţilor de Apel se acordă, în general, atât „dobânzi fiscale”, cât şi „cheltuieli de judecată”.

Pentru a se înţelege cât mai bine problema în discuţie, în Anexa nr. 1 la acest material se prezintă primele cele mai mari 12 cazuri de restituiri ale taxei de poluare, în primele 4 luni din anul 2012, din cadrul unei administraţii financiare a unui oraş municipiu de judeţ.

 

Anexa nr. 1.6.1.

 

Primele cele mai mari 12 cazuri de restituiri ale taxei de poluare, în primele 4 luni

din anul 2012, din cadrul unei administraţii financiare a unui oraş municipiu de judeţ.

 

Nr. 

 

crt.

Debitul Dobânda, 

 

în lei

Dobânda, 

 

în %

Cheltuieli de judecată, lei Cheltuieli de judecată, 

 

%

Total, lei Ponderea dobânzii şi a cheltuielilor de judecată 

 

în debit, în %

0 1 2 3 4 5 6=1+2+4 7=[(col.2+col.4):col.1]x100
1 24.336 24.336
2 20.794 2.013 9,70% 2.539 12,35% 25.346 21,90%
3 16.216 39 0,26% 16.255 0,26%
4 15.231 2.145 14,10% 17.376 14,10%
5 15.060 1.361 9,00% 2.292 15,22% 18.660 24,26%
6 15.106 15.106
7 14.567 944 6,50% 15.511 6,50%
8 14.242 1.179 8,30% 239 1,68% 15.660 10,00%
9 12.100 2.292 10,70% 39 0,32% 13.431 11,00%
10 12.018 39 0,32% 12.057 0,3%
11 11.983 39 0,32% 12.022 0,3%
12 10.956 1.047 9,60% 442 4,03% 12.445 13,60%
Total: 183.609 9.981 5,43% 5.688 3,10% 198.258 8.53%

 

Anexa nr. 1.6.2.

 

Cazuri de restituiri ale taxei de poluare, în care cheltuielile judecătoreşti sunt

de peste 30% din taxa restituită, în primele 4 luni din anul 2012,

din cadrul unei administraţii financiare a unui oraş municipiu de judeţ.

 

Nr. 

 

crt.

Debitul Cheltuieli de judecată, lei Cheltuieli de judecată, 

 

%

0 1 2 3
1 792 1.040 113,3
2 1.406 1.542 109,7
3 1.307 1.039 79,5
4 1.774 1.339 75,5
5 4.741 3.239 68,3
6 1.872 1.239 66,2
7 985 539 54,7
8 2.523 1.239 49,1
9 3.779 1.839 48,7
10 1.774 839 47,3
11 4.442 2.039 45,9
12 1.942 839 43,2
13 3.591 1.542 42,9
14 1.223 1.039 41,2
15 823 339 41,2
16 1.755 639 36,4
17 1.539 539 35,2
18 3.093 1.039 33,6
19 1.605 539 33,6
20 1.622 539 33,2
21 1.997 639 32,0
22 4.690 1.439 30,7
23 3.557 1.042 30,0

 

Notă:

1. Ponderea cheltuielilor în debit = ponderea dobânzii şi a cheltuielilor de judecată în debit, în % = [(dobânda + cheltuielile de judecată) : taxa] x 100 = [(col. 2 + col. 4) : col. 1] x 100.

2. Debitul, din punct de vedere al organului fiscal, reprezintă taxa de restituit de către organul fiscal.

3. Metodologia de calcul a dobânzii fiscale, aferentă restituirii taxei pe poluare, este următoarea:

Dobânda fiscală = taxa de restituit x numărul de zile de la data depunerii cererii de restituire (în prima fază, la organul fiscal, cerere care a fost respinsă şi în baza căreia s-a efectuat chemarea în judecată), şi până la data restituirii efective a taxei x 0,04%

Din anexele nr. 1 şi nr. 2  se desprind următoarele concluzii:

1. Debitul maxim (= taxa de restituit de către organul fiscal) este de 24.336 de lei care, la un curs de 4,3 lei pentru un euro, înseamnă 5.531 de euro.

2. Ponderea „dobânzii fiscale” în debit (taxa de restituit de către organul fiscal) ajunge până la 14,10%.

3. Ponderea „cheltuielilor de judecată” în debit ajunge până la 15,22%.

4. Ponderea „dobânzii fiscale + cheltuielile de judecată” în debit ajunge până la 24,26%.

5. În unele cazuri nivelul cheltuielilor de judecată (constituite în cea mai mare parte din onorariul avocatului), admise atât de Tribunal, cât şi de Curtea de Apel, sunt de peste 30%, ajungând până la 113,3% faţă de nivelul taxei de restituit.

Ca medie, pe total cele 12 restituiri de taxă, situaţia se prezintă astfel:

1. Ponderea „dobânzii fiscale” în debit = 5,43%.

2. Ponderea „cheltuielilor de judecată” în debit = 3,10%.

3. Ponderea „dobânzii fiscale + cheltuielile de judecată” în debit = 8,53%.

4. „Dobânzii fiscale + cheltuielile de judecată” reprezintă circa (8.981 + 5.688) : 12 = 1.306 lei.[3]

Din analiza, pe total administraţie financiară, a restituirilor taxei de poluare, în primele 4 luni din anul 2012, se mai desprind şi următoarele concluzii:

1. Circa 80 – 90 dintre solicitanţi primesc şi „dobânzii fiscale” şi „cheltuieli de judecată”.

2. În speţe similare, judecate în cadrul aceleiaşi instanţe (Tribunal sau Curte de Apel), unele complete de judecată au acordat atât „dobânzi fiscale”, cât şi „cheltuieli de judecată”, altele nu.

Altfel spus, în speţe identice, soluţiile sunt diferite.

În condiţiile în care unii judecători nu admit onorarii cu avocaţii (pentru o singură acţiune în justiţie, de restituire a taxei pe poluare) de peste 400 – 500 de lei, iar alţii, în speţe similare, admit onorarii cu avocaţii deosebit de mari, chiar şi peste nivelul taxi de restituit, se ridică serioase probleme cu criteriile după care se înfăptuieşte actul de (in)justiţie.

„Magistraţi! Nu trageţi foloase de pe urma legilor pe care trebuie să le aplicaţi.” (Pitagora. Legile morale şi politice.)

3. Nu există nicio limitare a „cheltuielilor de judecată”.

Considerând o medie a „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată” de numai 65 de lei pentru o cerere de restituire admisă, la cele 1.000.000 solicitări de restituire rezultă o sumă totală de plată de 65 x 1.000.000 = 65.000.000 de lei care, la un curs de 4,40 de lei pentru un euro, înseamnă 65.000.000 : 4,4 = 14.773.000 de euro.

Din analiza restituirilor la unitatea fiscală respectivă a rezultat că, în primele 4 luni din anul 2012, ponderea cea mai mare a dobânzii fiscale în nivelul taxei de restituit a fost de 65% (taxa de restituit fiind de 3.415, iar dobânda de 2.224)

La nivel de ţară, totalul cheltuielilor generate, pe plan economic şi social, de cele circa 1.000.000 solicitări, introduse sau care se vor introduce, pentru restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, sunt de peste 105 milioane de euro, aşa după cum rezultă şi din Anexa nr. 3.

Anexa nr. 1.6.3.

Totalul cheltuielilor, la nivel de ţară, generate pe plan economic şi social,

de cele 1.000.000 de solicitări, introduse sau care se vor introduce,

pentru restituirea taxei de poluare pentru autoturisme.

 

Nr. crt. Unitatea: În lei: În euro:
0 1 2 3
1 Organe fiscale 76.000.000 17.274.000
2 Tribunale 151.000.000 34.328.000
3 Curţile de Apel 101.000.000 22.955.000
4 Total taxe poştale 70.000.000 15.910.000
5 Dobânzi fiscale + cheltuielilor de judecată 65.000.000 14.773.000
6 TOTAL 463.000.000 105.244.000

 

1.7. Alte efecte negative pe care le generează, pe plan economic şi social,

cele circa un milion de acţiuni introduse, sau care urmează a fi introduse în justiţie,

pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme.

 

Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească.

Şi nu sunt sigur în legătură cu primul.” (Albert Einstein).

 

În condiţiile în care se vor menţine în vigoare actualele prevederi legale, prin care se reglementează restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, se va ajunge în situaţia ca prin cele circa 1.000.000 de acţiuni introduse în justiţie, şi de tot atâtea cereri adresate organelor fiscale, pentru restituirea acestei taxe, să se sufoce efectiv activitatea Tribunalelor, ale Curţilor de Apel şi ale organelor fiscale.

Această problemă necesită a fi rezolvată, într-un termen cât mai scurt, din cauzanumeroaselor şi serioaselor consecinţe negative pe care le generează pe plan economic şi social.

Cine nu împiedică fapta rea, atunci când poate, acela îndeamnă la ea.” (Seneca, Ir., 290)

De reţinut şi faptul că nici în cadrul Curţilor de Apel nu există o procedură de lucru unitară cu privire la parcurgerea procedurii cererilor de restituire a taxei de poluare şi aceasta în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, publicată în Monitorul oficial  nr. 1 din  3 ianuarie 2012 prin care se decide restituire a taxei de poluare:

[…]fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzută de art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, este admisibilă.

2. Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205 – 218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoziţiile art. 117 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Mai precis, unele Curţi de Apel au dat indicaţia să se admită procedura de contestare fără negaţie din partea organului fiscal, altele nu.

Două jumătăţi de adevăr nu fac un adevăr”. (Multatuli, 1820 – 1887, Ideei, 1865, Olanda)

Alte efecte negative, pe lângă cele menţionate mai sus, pe care le generează, pe plan economic şi social, cele circa 1.000.000 de acţiuni/cereri depuse, sau care urmează a fi depuse, pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, sunt prezentate în materialul intitulat „Procedura care trebuie urmată pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme”.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi consecinţelor negative pe care le generează pe plan social respingerea „automată”, „pe bandă rulantă”, a tuturor cererilor de restituirea a taxei auto, de către organele fiscale, chiar dacă se ştie că, în final, acestea sunt soluţionate favorabil (prin admiterea cererilor de restituire a taxei) de Tribunale şi de Curţile de Apel.

Printre efectele negative menţionate mai sus, mai trebuie avut în vedere stresul şi creşterea gradului de dispreţ, de ură, din partea a cel puţin 1.000.000 de persoane fizice şi juridice, atât faţă de politicieni, de parlamentari şi de guvernanţi care au emis asemenea teribiliste reglementări, care generează un adevărat haos legislativ şi social, cât şi faţă de cei care nu intervin pentru corectarea acestora.

Persoanele care solicită restituirii taxei pe poluare au de suportat însemnate cheltuieli cuacţiunea în justiţie, în special ca urmare a angajării unui avocat, al cărui onorariu este de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei.

 

1.8. Folosirea restituirii taxei pe poluare pentru fraudarea bugetului de stat.

 

Schimbare politică. Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi”. (Valeriu Butulescu – Frunze fără ram.).

 

Vai de ţara în care cei nedrepţi fac legi şi cei incompetenţi conduc”. (N. Grigorie – Lăcriţa)

 

Cele mai multe dintre persoanele care solicită restituirea taxei pe poluare apelează la un avocat.

Angajarea unui avocat se face contra unui onorariu (care constituite cea mai mare parte, de până la 99%, din totalul cheltuielilor de judecată, al cărui nivel este foarte diferit, respectiv:

1) de 300 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, de până la 5.000 de lei;

2) de 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este între 5.000 şi 10.000 de lei;

3) de până la 30%, pentru sume de restituit de peste 30.000 – 40.000 de lei.

În activitatea practică se constată cazuri în care cheltuielile de judecată (constituite în cea mai mare parte din onorariul avocatului) sunt de peste 30%, putând ajunge chiar şi până la 100% faţă de nivelul taxei de restituit.

Au fost şi cazuri în care cheltuielilor de judecată, admise atât de Tribunal, cât şi de Curtea de Apel, au fost mai mari faţă de nivelul taxei pe poluare admisă a fi restituită.

La extrema cealaltă se află poziţia unor judecători (foarte puţini) care nu au admis şi nu admit un onorariu al avocatului mai mare de 300 – 500 de lei, indiferent de nivelul taxei pe poluare solicitată a fi restituită.

Aceştia îşi argumentează acest punct de vedere pe faptul că procedura, eforturile şi cheltuielile sunt aceleaşi, indiferent de nivelul taxei pe poluare solicitată a fi restituită.

Considerăm că un asemenea punct de vedere este nu numai raţional, dar şi de protecţie pentru marea majoritate a cetăţenilor ajunşi la mâna unor avocaţi hrăpăreţi.

Aşa după cum rezultă şi din Anexa nr. 1 la prezenta, sunt destul de frecvente cazurile în care restituirea taxei s-a făcut fără dobânzi fiscale şi fără cheltuieli de judecată.

Întrebarea care se pune este următoarea: cum se explică faptul că devin tot mai frecvente cazurile în care se admit cheltuieli de judecată (care sunt constituite în cea mai mare parte din onorariul avocatului), pentru un singur caz de restituire a taxei:

1) în sumă de 2.000 – 3.000 de lei, şi chiar mai mult?

2) mai mari faţă de nivelul taxei pe poluare admisă a fi restituită?

Nu cumva gravele neajunsuri legislative existente în prezent în restituirea taxei pe poluare oferă posibilitatea folosirii restituirii taxei pe poluare pentru fraudarea bugetului de stat?

Răspunsul la această întrebare rezultă din cele ce urmează.

Este cunoscut faptul că, în condiţiile actuale, restituirea taxei pe poluare se face automat, singura condiţie este de a se întreprinde procedura legală.

Pe de altă parte trebuie avut în vedere că nu există nicio reglementare care să limiteze cheltuielile de judecată.

În aceste condiţii, foarte uşor şi fără nici un risc, cererile îndreptăţite de restituire a taxei pe poluare pot fi folosite şi pentru obţinerea unor venituri necuvenite de la bugetul de stat, mai precis prin fraudarea bugetului de stat.

Procedura, care este pe cât de simplă, pe atât de „legală” este următoarea:

Orice persoană care are dreptul legal la restituirea taxei pe poluare are dreptul la angajarea unui avocat.

Fiind sigur că mi se va restitui taxa pe poluare, chiar dacă stăpânesc personal procedura legală de urmat (deci fără a avea nevoie de serviciile unui avocat), interesul comun, al meu şi al unui avocat, ne conduce la următorul aranjament:

1. Angajez avocatul, la un onorariu maximum posibil (care poate să fie şi peste nivelul taxei de restituit, depinde de bunăvoinţa judecătorului).

2. Onorariul plătit avocatului se înregistrează pe „cheltuieli de judecată”, admise a mi se acorda odată cu taxa pe poluare şi cu eventualele „dobânzi fiscale”.

3. Suma pe care am achitat-o avocatului o primesc de la organul fiscal, sub forma „cheltuielilor de judecată”, care sunt suportate din bugetul de stat.

4. Este problema subsemnatului şi a avocatului meu în ce măsură vom beneficia fiecare de respectivele „cheltuieli de judecată” (aceasta fiind cea mai simplă problemă).

Întrebările care se pun, şi la care vom da şi răspunsul „pe lege”, sunt următoarele:

1. Este perfect legală o asemenea procedură?

Da, deoarece orice persoană, fizică şi juridică, are dreptul la apărare, la un avocat.

2. Există o limită, stabilită printr-un act normativ, în stabilirea nivelului onorariului acordat avocatului?

Nu, nu există nicio reglementare prin care să se limiteze (a) nivelul onorariului acordat avocatului, şi/sau (b) nivelul total al cheltuielilor de judecată.

3. Chiar dacă se constată asemenea practici, de folosire a restituirii taxei pe poluare pentru fraudarea bugetului de stat, poate interveni cineva?

Nu, pentru că nu există temei legal.

Trebuie avut în vedere că asemenea „inginerii juridice” se fac numai de către peroane care:

a) au o foarte bună pregătire juridică,

b) aparţin unor grupuri de interese.

Nu orice judecător aprobă, şi nu oricui, cheltuieli de judecată la sume deosebit de mari care, aşa după cum am mai arătat, depăşesc, în unele cazuri, chiar şi nivelul taxei de restituit.

Dreptatea încetează să mai existe de îndată ce răii pun măna pe cârmă sau piciorul în magistratură.” (Pitagora. Legile morale şi politice.)

Am prezentat această problemă cu speranţa că se va interveni, de urgenţă, printr-un act normativ, pentru reglementarea optimă a restituiri taxei pe poluare pentru autoturisme (conform soluţiilor prezentate prin acest material), şi nu pentru extinderea cazurilor de fraudare a veniturilor bugetului de stat.

Sunt însă numeroase persoanele care se îndoiesc de faptul că se va interveni, de urgenţă, printr-un act normativ, pentru reglementarea optimă a restituiri taxei pe poluare pentru autoturisme, motivându-şi punctul de vedere prin aceea că politicienii, parlamentarii şi guvernanţii sunt ocupaţi cu orice alte probleme, în afara celor care privesc interesele majore ale ţării, fapt pentru care este greu de crezut că se va interveni, de urgenţă, pentru stoparea unei părţi din celor peste o sută de milioane de euro cheltuiţi iraţional, şi chiar fraudulos, din bugetul de stat, numai pe seama restituiri taxei pe poluare pentru autoturisme.

 


2.  P R O C E D U R A

care trebuie urmată pentru

restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme.

 

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii, ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru. (Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie).

 

Guvernul are un braţ lung şi unul scurt:

cel lung îi serveşte ca să ia şi ajunge peste tot;

braţul scurt îi serveşte ca să dea, dar nu ajunge decât la cei apropiaţi”.

(Ignazio Silone 1900 – 1978, Pâinea şi vinul, 1937, Italia)

 

Rezumat. De la 1 ianuarie 2007 şi până în anul 2012 s-au înregistrat în România circa 1.000.000 autoturisme second-hand (rulate) pentru care s-a încasat taxa pe poluare. Ulterior s-a constatat că prevederile legale în baza cărora s-a încasat „taxa pe poluare pentru autoturismele second-hand înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007” contravin reglementărilor în materie ale Uniunii Europene, care au prioritate faţă de cele interne, fapt pentru care instanţele judecătoreşti au dispus restituirea acestei taxe. Dintre cele circa 1.000.000 de persoane fizice şi juridice care au înmatriculat în România, după 1 ianuarie 2007, autoturisme second-hand, un număr foarte mare abia acum au aflat, sau află, că au dreptul la restituirea taxei pe poluare plătite. Dintre acestea o parte sunt hotărâte să introducă acţiuni în justiţie, cele mai multe prin angajarea unui avocat, pentru a li se restitui taxa pe poluare plătită. Altele, care au de recuperat sume mai mici de taxă pe poluare, în general de până la 200 – 300 de euro, nu au introdus şi nu introduc acţiuni în justiţie deoarece consideră că cheltuielile, în special cele cu avocaţii, stresul şi pierderile de timp, generate de acţiunile care trebuie întreprinse, sunt aproape de nivelul taxei plătite, sau chiar mai mari. Realitatea este că, dacă se apelează la un avocat, cheltuielile sunt destul de mari, fiind de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei. Prin acest material se prezintă acţiunile care trebuie întreprinse (= procedura de lucru), care sunt simple şi foarte puţin costisitoare, de orice persoană, direct, personal şi fără angajarea unui avocat, pentru a solicita şi a obţine, în mod sigur, taxa pe poluare plătită. Degrevarea, în totalitate, a tribunalelor şi a curţilor de apel, de acţiunile introduse pentru restituirea taxei pe poluare şi reducerea, cu circa 95%, a unei părţi din cele peste 105 de milioane de euro cheltuieli generate de restituirea acestei taxe, se asigură în condiţiile în care s-ar emite un act normativ prin care să se prevadă restituirea acesteia pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice[4].

 

Cuvinte/expresii cheie: procedură; autoturisme; ; taxe poştale; acţiuni în justiţie, organe de justiţie; instanţe judecătoreşti; tribunale; curţi de apel; organe fiscale; persoane fizice; persoane juridice; cereri de restituirea taxei pe poluare; cheltuieli; dobânzi fiscale; Sentinţe/Hotărâri al Tribunalului, hotărâri definitive şi irevocabile; Decizii ale Curţii de Apel; recurs, „cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare

 

 

2.1. Precizări preliminare.

 

Nu vă bucuraţi de reducerea impozitelor.

E ca şi cum cineva v-ar jefui şi pe urmă v-ar da bani de taxi până acasă”. (Arnold Gasgow)

 

În prezent se înregistrează o adevărată avalanşă (1) de acţiuni în justiţie, şi (2) de cereri către organele fiscale, din partea unui număr foarte mare de persoane fizice şi juridice, pentru restituirea „taxei pe poluare pentru autoturismele second-hand (rulate) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007”.

Se estimează că numărul autoturismelor rulate (second-hand) înmatriculate în România după 1 ianuarie 2007 este de circa un milion.

Spre exemplu, numărul înmatriculărilor de maşini second-hand a fost de 123.622 în anul 2007, de 310.885 în anul 2008, şi de 180.007 în primele 7 luni din anul 2009.

Din cele circa un milion de persoane, fizice şi juridice, care au plătit taxa pe poluare, o parte şi-au recuperat-o prin acţiunile introduse în justiţie.

Alte câteva sute de mii de persoane au dreptul la restituirea acesteia.

În prezent, restituirea taxei pe poluare se face în justiţie simplu, uşor şi fără cheltuieli (însemnate), singura condiţie este de a se întreprinde procedura legală de către persoanele care au plătit această taxă.

Persoanele care au dreptul la restituirea taxei pe poluare, dar care nu au solicitat restituirea acesteia, nu au făcut acest lucru din mai multe cauze, precum:

1) nu cunosc faptul că au dreptul să solicite restituirea acesteia;

2) chiar dacă „au auzit” că „s-ar restitui taxa pe poluare”, nu sunt informate corect cu privire la:

2.1) certitudinea restituirii taxei:

2.2) procedura de urmat, care este simplă, uşoară şi fără cheltuieli (însemnate).

Numeroase dintre persoanele care au de restituit o taxă pe poluare de până la 200 – 300 de euro consideră că cheltuielile (în special cele cu avocaţii), stresul şi pierderile de timp, generate de acţiunile care trebuie întreprinse, sunt aproape de nivelul taxei plătite, sau chiar mai mari.

În adevăr, dacă se apelează la un avocat, cheltuielile sunt destul de mari, fiind de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei.

Foarte important este a se reţine faptul că restituirea taxei pe poluare se poate face, şi se va obţine, de orice persoană, fără angajarea unui avocat, urmând procedura prezentată în cele ce urmează.

Scopul acestui material este de a prezenta acţiunile care trebuie întreprinse (= procedura de lucru) de orice persoană, direct şi personal, fără a mai apela la avocaţi sau la alte persoane, pentru a obţine restituirea taxei în discuţie.

 

2.2. Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza iniţială.

 

A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru”.

(Inscripţie la intrarea în Universitatea Uppsalla. Este considerat şi proverb japonez).

 

Ordinea este prima lege a universului”. (Alexander Pope – Essay on Man)

 

Fiecare persoană care solicită restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme trebuie să se adreseze prima dată (în prima fază) organului fiscal la care a plătit taxa cu o „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”.

Modelul de „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”, care trebuie depusă în cadrul organului fiscal, în faza iniţială, este redat în Anexa nr. 2.2.1. la prezenta.

La această cerere trebuie anexate, obligatoriu, următoarele documente:

1. Copie de pe Cartea de identitate.

2. Chitanţa de plată a taxei, în original.

3. Copie de pe Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autoturisme.

4. Copie de pe Certificatul de înmatriculare al autoturismului.

5. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

6. Copie de pe Contractul de vânzare – cumpărare al autoturismului. Având în vedere  că (1) acest document nu are nicio relevanţă cu restituirea taxei, şi (2) a mai fost depus la organul fiscal când s-a plătit taxa, considerăm că este iraţională solicitarea acestuia şi de această dată..

Aşa cum era de aşteptat, numeroase persoane nu mai deţin, în original, fie „Chitanţa de plată a taxei”, fie „Decizia de calcul a taxei”, în original, fie pe ambele.

Aceste persoane trebuie să se adreseze organului fiscal la care au plătit taxa cu câte o cerere, distinctă pentru fiecare, în cazul în care au fost pierdute ambele, prin care să solicite o copie „Duplicat” de pe aceste documente, pe care să le anexeze la cererea de restituire a taxei.

Asemenea cereri se rezolvă, conform prevederilor legale în vigoare, în termen de 45 de zile.

În general, organele fiscale (ne referim la cele corecte) rezolvă aceste cereri în câteva zile, chiar în aceeaşi zi, în cazuri de urgenţă.

Solicitarea, de către organul fiscal, a celor 6 documente menţionate mai sus, demonstrează un alt grav fenomen de birocraţie: cu toate că organul fiscal are o evidenţă clară şi completă cu documentele care stau la baza calculării şi încasării taxei pe poluare, unele dintre aceste documente au fost şi sunt solicitate de 3 ori de organul fiscal:

1) o dată când s-a calculat şi s-a plătit taxa;

2) a doua oară spre a fi anexate la această „Cererea de restituire” (care este respinsă dacă nu este însoţită de toate aceste documente);

3) a treia oară, în faza finală,  când se depune „sa de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, după ce s-a finalizat şi s-a respins recursul de Curtea de Apel”.

Conform prevederilor legale în vigoare, aceste cereri se rezolvă în termen de 45 de zile.

Numărul cererilor fiind foarte mare, iar organele fiscale sufocate efectiv şi cu numeroase alte probleme, rezolvarea acestor cereri durează, chiar dacă se face „pe bandă rulantă”, „mecanicist”, ca urmare a faptului că în toate cazurile soluţia este cu ”NU”.

 

2.3. Procedura de urmat la Tribunal.

 

A fi inteligent presupune a folosi şi inteligenţa altora”. (Richard Aladjemoff).

 

Toţi trăim sub acelaşi cer, dar nu toţi avem acelaşi orizont.” (Konrad Adenauer).

 

Pe baza refuzului organului fiscal de restituire a taxei pe poluare, se introduce la Tribunal Cererea/acţiunea de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme conform modelului dinAnexa nr. 2.3.1. la prezenta.

Modelul de Cerere/Acţiune de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme, care se introduce la Tribunal este redat în Anexa nr. 2.3.1. la prezenta.

Acţiunea se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 39 de lei, şi (2) cu timbru judiciar de 3 lei.

Deoarece restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme a devenit „o soluţie unică pentru toate Tribunalele şi Curţile de Apel”, acţiunile introduse în justiţie se judecă fără a mai fi necesară prezenţa persoanelor care solicită restituirea taxei.

Totuşi, acest lucru trebuie solicitat în acţiunea introdusă prin formula „În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură civilă, solicit judecarea cauzei în lipsă.

Totodată trebuie să se solicite şi acordarea de „dobânzi fiscale” şi de „cheltuieli de judecată”, prin formula „Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată pe care le-am efectuat”.

La cererea/acţiunea introdusă la Tribunal trebuie anexate, obligatoriu, iarăşi aceleaşi documente care au fost anexate la Cererea depusă la organul fiscal.

La primul termen de judecată de la Tribunal, organul fiscal depune întâmpinare, prin care susţine că nu este de acord cu restituirea taxei.

La termenul al II-lea:

a) se discută probele;

b) organul fiscal solicită introducerea în cauză şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La termenul al III-lea:

a) se judecă respectiva cauză;

b) instanţa pronunţă o Hotărâre.

În termen de 45 de zile de la data pronunţării Hotărârii se va redacta Hotărârea, care se comunică părţilor.

În cadrul Tribunalelor se admit acţiunile introduse de persoanele fizice şi juridice pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, inclusiv cu plata „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată”, dacă acestea au fost solicitate.

 

2.4. Procedura de urmat la Curtea de Apel.

 

Trebuie să continui să alergi ca să rămâi pe loc.” (Arthur M. Okun).

 

Trebuie să fi studiat mult ca să ştii puţin.” (Montesquieu, 1689-1755).

 

Urmează Recursul la Curtea de Apel depus de organul fiscal.

La Curtea de Apel se mai dau unul sau două termene de judecată.

Curtea de Apel va emite o „Decizie irevocabilă”, care nu se comunică părţilor.

Persoanele interesate, parte în proces, trebuie să depună o Cerere la Curtea de Apel pentru a obţine o copie de pe „Decizie irevocabilă”, cerere care se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 2 lei, şi (2) cu timbru judiciar de 0,15 lei.

 

2.5. Procedura de urmat cadrul organului fiscal, în faza finală.

 

Evitarea impozitelor este singura ambiţie intelectuală în urma căreia te mai simţi răsplătit.”

(J.M. Keynes).

 

Cele mai nedorite lucruri sunt cele mai sigure; de exemplu, moartea şi impozitele”.

(Dovada lui Gumperson).

 

După obţinerea unei copii de pe „Decizia irevocabilă” de la Curtea de Apel, procedura pentru încasarea, de la finanţe, a taxei pe poluare plătite, este următoarea:

 


2.5.1. Depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de

instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”.

 

Deosebit de important sunt de reţinut următoarele aspecte în legătură cu această cerere.

Formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care are regimul de formular tipărit şi tipizat,  este prevăzută prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, publicat în Monitorul Oficial  nr. 50 din 20 ianuarie 2012.

În Anexa nr. 2.5.1 se prezintă formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, prevăzut prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care efectiv nu poate fi folosit efectiv în activitatea practică (datorită modului foarte prost în care a fost conceput), iar

În Anexa nr. 2.5.2 se prezintă acelaşi formular de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, dar care este adaptat necesităţilor practice.

În cazul în care această „Cerere de restituire” nu se face pe formularul respectiv, tipărit şi tipizat, taxa nu se restituie.

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă, acest formular tipizat, prevăzut prin Anexa nr. 4 din Ordinul menţionat mai sus, este conceput şi realizat în modul cel mai prost mod posibil, respectiv cu spaţii insuficiente (şi înghesuite) pentru înscrierea datelor solicitate şi acesta în condiţiile în care (1) circa 30% din pagina respectivă este nefolosită, (2) pagina a doua (pe verso) nu este folosită în totalitate.

Ori, este cunoscut faptul că, în cazul unui formular prevăzut (printr-o reglementare) în format A4, tot o coală de hârtie se consumă (format A4), chiar dacă textul pe formularul respectiv este conceput în modul cel mai prost (cu font mic, de 10, rând la rând, cu spaţii insuficiente pentru înscrierea datelor strict necesare).

Cu toate că este cunoscut faptul că numeroase reglementări conţin asemenea formulare, concepute în modul cel mai prost, care generează mari neajunsuri în activitatea practică, nu se întreprind măsurile care se impun.

De subliniat şi indiferenţa, lipsa de preocupare, formalismul, birocraţia şi alte asemenea neajunsuri care existentă în instituţiile statului, atât la nivelul personaluluide execuţie, cât şi la nivelul personalului de conducere, în sesizarea şi lichidarea neajunsurilor generate în activitatea practică de aplicarea prevederilor legale în discuţie.

Edificator în acest sens este şi existenţa şi folosirea acestui formular (dintre numeroase altele asemănătoare) care generează numeroase neajunsuri, dintre care unele sunt prezentate în cele ce urmează.

Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie să înţeleagă”. (Alvin Toffler)

 

2.5.1.1. Neajunsuri generate, la nivelul personalului de execuţie

din instituţiile statului, de depunerea „Cererii de restituire a sumelor

stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”.

 

a) se admite „folosirea formularului prevăzut prin lege”, chiar dacă există convingerea unanimă că respectivul formular este conceput total necorespunzător;

b) nu s-a procedat la adaptarea formularului respectiv conform necesităţilor practice, în care să se poată înscrie complet, corect şi citeţ datele strict necesare prevăzute prin acesta;

c) organele de execuţie nu sesizează aceste neajunsuri şi nu intervin, pe scară ierarhică, cu propuneri concrete de rezolvare.

Faptul că nu se intervine, pe scară ierarhică (a) pentru sesizarea neajunsurilor legislative, şi (b) cu soluţii concrete de rezolvare, are mai multe cauze, precum:

c1) slaba pregătire profesională, în special a persoanelor cu funcţii de conducere;

c2) indiferenţa faţă de bunul mers al activităţii, în special a persoanelor cu funcţii de conducere; numirea în funcţii de conducere nefiind după criteriul valorii, ci după criterii politicianiste, clientelare, face ca aceste peroane (care sunt conştiente de faptul că ocupă respectiva funcţie numai pe perioada de guvernare a partidului care le-a numit în funcţie) să nu fie preocupate de bunul mers al activităţii viitoare, ci de realizarea intereselor personale, de grup, politicianiste etc.);

c3) pentru a nu deranja superiorii, care îi mai pot eticheta în diferite feluri (în funcţie de gradul de pregătire profesională şi de educaţie al acestuia), precum: „rebeli”, „se dau dăştepţi, vor să ajungă şefi” etc.

Ce este un cinic? Este omul care ştie preţul tuturor lucrurilor, dar care nu cunoaşte valoarea niciunuia.” (Oscar Wilde, 1856 – 1900. Evantaiul doamnei Windermere).

 

2.5.1.2. Neajunsuri generate, la nivelul personalului de conducere

din instituţiile centrale ale statuluide depunerea „Cererii de restituire

a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”.

 

Este cunoscut faptul că, în general, personalul de conducere din instituţiile centrale, şi chiar din cele locale ale statului, (1) este numit după criterii politice, (2) nu are o autentică pregătire profesională în domeniul de activitate pe care îl conduce, (3) în numeroase cazuri sunt persoane cu modeste posibilităţi intelectuale (şi cu serioase carenţe în educaţie), (4) îşi dedică cea mai mare parte a activităţii altor activităţi decât celei pur profesionale (însuşi actul de conducere nemaifiind unul autentic profesional, ci politic), (5) nu au avut şi nu au un contact direct cu activitatea practică pe care o conduc (cu realitatea profesională în care trăiesc efectiv).

Acestea sunt cauzele pentru care, în activitatea pur profesională, personalul de conducere din instituţiile centrale şi din cele locale ale statului „se bazează pe cei de jos” cu cunoaşterea amănuntelor şi cu oferirea de soluţii, atunci când li se cere acest lucru, în special în de perfecţionarea reglementărilor.

Aşa se face că „Birocraţia este un cerc din care nu poate scăpa nimeni. Ierarhia sa este bazată pe cunoaştere. Cei din vârf considera ca cei de sub ei cunosc amănuntele, iar cei de jos îi creditează pe cei din vârf cu cunoaşterea ansamblului, şi aşa toţi sunt păcăliţi reciproc”. (Karl Marx)

Completarea formularului cu „Cerere de restituire” generează numeroase efecte negative, precum stres, cheltuieli şi întârzieri în restituirea taxei, din următoarele cauze:

1.1. Textului scris rând la rând, cu spaţii înghesuite, insuficiente (unele de numai 25 – 30% faţă de necesar) nu permite înscrierea clară şi în mod citeţ a datelor esenţiale, strict necesare pentru restituirea taxei.

Ca urmare a acestui fapt, au loc frecvente erori în completarea sa, ceea ce face ca numeroase persoane să folosească 2 – 3 formulare până să completeze unul corect;

1.2. Întârzierile în restituirea taxei au loc şi din cauză că, în formularul cu „Cerere de restituire”, unele dintre dateleor esenţiale nu sunt înscrise clar, în mod citeţ, şi aceasta din următoarele cauze:

a) formularul este conceput total necorespunzător;

b) organele fiscale nu admit decât formularul în forma în care este prevăzut prin Ordinul menţionat mai sus, adică fără adaptările necesare înscrierii corecte, complete şi în mod citeţ a datelor.

Spaţiile sunt de numai 25 – 30% din necesar pentru înscrierea corectă şi în mod citeţ a celor mai multe dintre elementelor esenţiale pentru restituirea taxei.

Spre exemplu, spaţiul pentru înscrierea numărului contului bancar (care este compus din 24 de semne grafice (cifre şi litere), este de numai 20 – 25% faţă de necesar, ceea ce cauzează frecvente erori în înscrierea corectă şi în mod citeţ al acestuia şi, pe cale de consecinţă, în virarea banilor în contul bancar corect.

Acesta este considerentul pentru care organele fiscale solicită câte un extras de cont bancar de la persoanele care solicită restituirea taxei prin cont bancar.

Deci, în loc să se intervină (1) fie pentru adaptarea acestui formular conform necesităţilor practice (conform variantei prezentate de noi la sfârşitul acestui material), (2) fie prin a se admite folosirea sa, cu respectarea întocmai a modelului, prin prelucrarea acestuia cu datele specifice fiecărei persoane fizice şi juridice, se mai solicită încă un document, neprevăzut prin procedura de restituire a taxei, ceea ce generează alte neajunsuri pentru ambele părţi, precum pierderi de timp etc.

Problema este bine cunoscută de mai mulţi ani (şi nu este singura de acest fel) şi, cu toate că generează multiple şi serioase neajunsuri în activitatea practică, nu-şi găseşte rezolvarea.

A repeta numai ceea ce au spus alţii echivalează cu o infirmitate intelectuală”. (Pompiliu Marcea).

 

2.5.2. Documentele care trebuie anexate la „Cererea de restituire a sumelor

stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri  definitive şi irevocabile”.

 

La Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive şi irevocabile, trebuie anexate următoarele documente:

a) copie de pe Cartea de identitate;

b) copie de pe Cartea de identitate a autoturismului;

c) sentinţa/Hotărârea Tribunalului;

d) decizia curţii de apel.

După cum se poate constata cu uşurinţă, „Copia de pe Cartea de identitate” (a persoanei) şi „Copia de pe Cartea de identitate a autoturismului” se depun şi de această dată la organul fiscal, adică a treia oară (prima oară depunându-se când s-a calculat şi s-a plătit taxa, iar a doua oară când s-a solicitat restituirea taxei).

Depunerea, la „Cererea de restituire”, atât a Hotărârii Tribunalului, cât şi a Deciziei Curţii de Apel, este justificată de organele fiscale prin următoarele:

Prin Sentinţa/Hotărârea Tribunalului se dă o anumită soluţie, iar prin Decizia Curţii de Apel soluţia respectivă este schimbată uneori.

Chiar dacă aceste cazuri sunt rare, organele fiscale nu au de unde să ştie cazurile în care soluţia dată de Curtea de Apel este aceeaşi cu cea dată de Tribunal, fapt pentru care, în mod justificat se solicită atât Sentinţa/Hotărârea Tribunalului, cât şi Decizia Curţii de Apel.

Spre exemplu, printr-o Sentinţă a Tribunalului Dolj se Hotărăşte:

[…]Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând taxă de poluare la care se adaugă dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală[5].

Obligă Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti să plătească Administraţiei Finanţelor Publice Craiova suma de … reprezentând taxă de poluare la care se va adăuga dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală.

Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând cheltuieli de judecată.[…]”

Prin Decizia Curţii de Apel Craiova se dispune:

[…]Modifică sentinţa recurată în sensul că respinge cererea privind acordarea dobânzii legale.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Irevocabilă.[…]”

Ori, în condiţiile în care organul fiscal deţinea numai Decizia Curţii de Apel Craiova, nu şi Sentinţa/Hotărârea Tribunalului Dolj, nu avea de unde să ştie ce se înţelege prin „Menţine restul dispoziţiilor sentinţei” din Decizia Curţii de Apel Craiova.

 

După ce se primesc aceste documente, în cadrul organului fiscal se întocmesc diferite situaţii, referate, se fac calcule cu „dobânda fiscală” şi cu „cheltuielile de judecată” admise a fi plătite de Curtea de Apel.

 

De reţinut şi faptul că, în speţe similare, judecate în cadrul aceleiaşi instanţe (Tribunal sau Curte de Apel), unele complete de judecată au acordat „dobânzi fiscale” şi „cheltuieli de judecată”, altele nu.

Altfel spus, în speţe identice, soluţiile sunt diferite.

Totul este posibil când este vorba de bani.

Banii găsesc prieteni”. (Sofocle, după Stobeu, Florilengium, 94, 8)

După toate aceste „proceduri” obositoare, costisitoare, care durează, pe întregul circuit, peste un an, taxa se restituie de organul fiscal (în termenul prevăzut de lege, de maximum de 45 de zile de la emiterea Deciziei de către Curtea de Apel).

În cazul contribuabililor persoane juridice, restituirea sumelor cuvenite se face numai prin decontare bancară în contul bancar indicat prin cererea de restituire, iar, în cazul contribuabililor persoane fizice, restituirea se efectuează fie în contul bancar indicat de aceştia, fie în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea/rambursarea unor sume.

 


3.  S  O  L  U  Ţ  I  I

pentru rezolvarea optimă a restituirii

taxei pe poluare pentru autoturisme.

 

Muncim puţin, dar încă mai trăim bine prin sporirea datoriei şi vânzarea bogăţiilor.

România postdecembristă este într-o continuă petrecere, lăsând calculul notei de plată pentru generaţiile viitoare. Datoriile şi cheltuielile vor reduce nivelul de trai al urmaşilor noştri şi vor face ca firmele româneşti să aibă o influenţă şi o importanţă tot mai mică în afacerile mondiale”.

(Prelucrare N.G.–L. după Benjamin M. Friedman – Day of Reckoning).

 

Rezolvarea optimă a restituirii taxei pe poluare pentru autoturisme ar avea loc în condiţiile în care s-ar emite un act normativ prin care să se prevadă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice, inutile.

Simplificarea procedurii de restituire a taxei în discuţie este posibilă ca urmare a faptului că organele fiscale deţin în baza de date informaţiile necesare restituirii.

În condiţiile unor asemenea prevederi legale, efectele ar fi următoarele:

1. Eliminarea, în totalitate, a cheltuielilor de judecată din cadrul Tribunalelor şi ale Curţilor de Apel.

2. Reducerea, cu circa 75%, a cheltuielilor din cadrul organelor fiscale şi a celor cu taxele poştale.

Problema care se pune, în cadrul unei asemenea proceduri, este următoarea: dacă ar mai trebui acordate „dobânzile fiscale”?

Cum, în cele mai frecvente cazuri, rezolvarea optimă a unor asemenea probleme se face printr-un compromis (printr-un acord bazat pe cedări reciproce), prin concesii din partea ambelor părţi, considerăm că în cazul în care se adoptă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale,  avantajele ar fi substanţiale pentru ambele părţi, chiar şi în condiţiile în care restituirea taxei ar urma să se facă fără acordarea de „dobânzi fiscale”.

Prin adoptarea acestei soluţii, avantajele ar fi substanţiale pentru ambele părţi.

Pentru persoanele fizice şi juridice în cauză, avantajele ar fi următoarele:

1) în loc să aştepte peste un an pentru recuperarea taxei, ar încasa-o în mai puţin de o lună de la data depunerii cererii de restituire;

2) cheltuielile făcute efectiv în prezent de fiecare persoană cu încasarea taxei, stresul, timpul pierdut etc. sunt mult mai mari, în general, decât dobânda fiscală acordată în justiţie (în cazurile în care aceasta se acordă).

Pentru stat s-ar înregistra următoarele efecte benefice:

1) eliminarea cheltuielilor:

a) de judecată efectuate de persoanele fizice şi juridice care solicită restituirea taxei,

b) cu dobânzile fiscale;

c) de judecată efectuate de unităţile fiscale,

2) reducerea gradului de dispreţ, de ură, din partea a sute de mii de persoane, fizice şi juridice, atât faţă de politicieni, de parlamentari şi de guvernanţi care au emis asemenea teribiliste reglementări, care generează un adevărat haos legislativ şi social, cât şi faţă de cei care nu intervin, de urgenţă, pentru corectarea acestora.

Pe total ţară, reducerea a cheltuielilor care ar avea loc prin emiterea unui act normativ prin care să se prevadă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, adică direct de către organele fiscale, este redată în Anexa nr. 4 de mai jos.

 

Anexa nr. 4.

 

Totalul cheltuielilor eliminate, la nivel de ţară, în condiţiile emiterii unui act normativ

prin care să se prevadă restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă

 

Nr. crt. Unitatea: În lei: În euro:
0 1 2 3
1 Organe fiscale 57.000.000 12.956.000
2 Tribunale 151.000.000 34.328.000
3 Curţile de Apel 101.000.000 22.955.000
4 Total taxe poştale 52.500.000 11.933.000
5 Dobânzi fiscale + cheltuielilor de judecată 65.000.000 14.773.000
6 TOTAL 426.500.000 96.945.000

 

Simplificarea, în foarte mare măsură, a procedurii de restituire, de către organele fiscale, a taxei în discuţie, este posibilă având în vedere faptul că organele fiscale deţin în baza de date documentele şi informaţiile necesare restituirii (precum „Chitanţa de plată a taxei”, „Decizia de calcul a taxei” etc.).

În condiţiile în care s-ar adopta procedura de restituire a taxei pe poluare pe cale administrativă, nu s-ar mai acorda nici dobânzi fiscale.

Persoanele care nu ar fi de acord cu restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă (care s-ar face fără acordarea de dobânzi fiscale), ar urma să procedura pe calea unei acţiuni în justiţie.

 


4. C  O  N  C  L  U  Z  I  I

 

Imperiile viitorului vor fi imperiile minţii”. (Winston Churchill).

 

Bugetul trebuie echilibrat,

Tezaurul trebuie reaprovizionat,

Datoria publică trebuie micşorată,

Aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderată şi controlată,

Ajutorul dat altor ţări trebuie eliminat pentru ca Roma să nu dea faliment.

Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului.”

(Cicero, anul 55 înainte de Hristos).

 

Situaţia actuală din ţara noastră obligă politicienii, parlamentarii şi guvernanţii să întreprindă măsuri radicale şi rapide şi pentru reducerea la maximum a cheltuielilor efectuate din bugetul de stat.

La sfârşitul acestui material am prezentat şi acest citat al lui Cicero care, chiar dacă a fost scris cu aproape 2100 de ani în urmă, exprimă obiectivele fundamentale pe care le are de realizat şi România pentru a nu da faliment, respectiv: bugetul trebuie echilibrat; tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publică trebuie micşorată; aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderată şi controlată; ajutorul dat altor ţări trebuie eliminat; oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului.

Începând cu luna iulie 2012 se constată (mai mult decât oricând) că politicienii, parlamentarii şi guvernanţii în loc să-şi dedice întreaga activitate luării unor măsuri radicale şi rapide şi pentru reducerea la maximum a cheltuielilor efectuate din bugetul de stat pentru ca România să nu ajungă la faliment, aceştia sunt preocupaţi, aproape în totalitate, de vendete, de „lovituri de stat”, „lupte pe viaţă şi pe moarte”, în sensul cel mai malefic.

Cu politicienii, parlamentarii şi guvernanţii care îl au ca model pe Iuda şi/sau pe Mefisto, sau sunt prietenii acestora, România va ajunge la faliment.

Constatăm tot mai mult că politicienii, parlamentarii şi guvernanţii ne vând zilnic iluzii pentru a ne împiedica să vedem cât de amărâtă este viaţa noastră şi că schimbarea politică nu reprezintă altceva decât „[…]Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi”. (Valeriu Butulescu – Frunze fără ram.).

Prin acest material am prezentat un singur exemplu de act normativ (teribilist), respectiv pe cu cel cu taxa pe poluare, a cărui modificare ar genera numeroase şi deosebit de mari efecte pozitive pentru ţara noastră, respectiv:

1) deblocarea activităţii Tribunalelor şi ale Curţilor de Apel cu soluţionarea a circa un milion de dosare, generatoare de cheltuieli de aproape 60 de milioane de euro;

2) reducerea, cu circa 75%, a volumului de activitate, şi cu circa 40 de milioane de euro a cheltuielilor cu restituirea taxei pe poluare, din cadrul organelor fiscale;

3) la nivel de ţară, totalul cheltuielilor eliminate ar fi de circa 100 de milioane de euro;

4) eliminarea cheltuielile făcute de fiecare dintre cele circa un milion de persoane fizice şi juridice cu recuperarea taxei pe poluare, a stresului, a timpului pierdut etc.;

5) reducerea timpului de soluţionare a taxei pe poluare de la circa un an la mai puţin de o lună.

Aşa după cum am mai arătat, restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, pe baza unei proceduri simple şi prin eliminarea formularisticii şi a operaţiunilor birocratice, inutile, este posibilă având în vedere faptul că organele fiscale deţin în baza de date documentele şi informaţiile necesare restituirii(precum „Chitanţa de plată a taxei”, „Decizia de calcul a taxei” etc.).

Pentru restituirea taxei pe poluare pe cale administrativă, direct de către organele fiscale, este necesar emiterea unui act normativ prin care să se prevadă restituirea acestei taxe pe cale administrativă, direct de către organele fiscale.

Numai că, aşa după cum am mai arătat, politicienii, parlamentarii şi guvernanţii, în loc să fie preocupaţi de soarta României pentru a nu da faliment, aceştia îşi consumă energiile în „lupte malefice pe viaţă şi pe moarte” pentru interesele (nelegitime, în frecvente cazuri) personale şi ale grupurilor din care fac parte.

Fiind vorba de reducerea unor cheltuieli, din banii publici, de circa 100 de milioane de euro, acest material a fost publicat (sub diferite forma) în mai multe reviste, postat pe internet de mai multe publicaţii şi a fost transmis personalităţilor cu cea mai mare putere de decizie politică, legislativă şi executivă din România.

Cu speranţa că se va reuşi sensibilizarea principalilor factori cu putere de decizie politică, parlamentară şi guvernamentală în rezolvarea optimă a restituirii taxei pe poluare, în cele ce urmează se prezintă persoanele cărora le-a fost transmis acest material, prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, respectiv:

 

Nr. crt. Numele, prenumele Funcţia Adresa nr.
1 Traian Băsescu Preşedintele României[6]. 26.444/28.06.2012
2 Crin Antonescu

Preşedintele României[7].

32.270/13.08.2012
3 Vasile Blaga Preşedintele Senatului. 26.441/28.06.2012
4 Crin Antonescu

Preşedintele Senatului.

27.732/06.07.2012
5 Roberta Anastase Preşedintele Camerei Deputaţilor. 26.442/28.06.2012
6 Valeriu Zgonea Preşedintele Camerei Deputaţilor. 27.733/06.07.2012
7 Victor Ponta Prim-ministru al Guvernului României. 26.443/28.06.2012
8 Florin Georgescu Ministrul Finanţelor Publice. 26.439/28.06.2012
9 Şerban Pop Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 26.440/28.06.2012
10 Daniel Constantin Preşedintele Partidului Conservator 32.274/13.08.2012

 

Materialul de faţă a fost transmis, prin internet (e-mail), mai multor senatori, deputaţi, şefi de comisii din Parlamentul României.

Totodată acest material a fost înaintat şi tuturor directorilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj şi  şefului Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Craiova.

Dintre alte materiale asemănătoare, prin care se oferă soluţii, cu certă aplicabilitate practică, de reducere a unor cheltuieli bugetare, de sute de milioane de euro, care au fost trimise persoanelor menţionate mai sus, exemplific numai lucrările intitulate

1. „Cheltuieli iraţionale, de peste 135 de milioane de euro, din banii publici, generate de aplicarea unor prevederi legale teribiliste” şi

2. „Despre cele circa 200.000 de dosare penale sterile, generatoare de numeroase şi grave consecinţe negative, inclusiv de cheltuieli de peste 30.000.000 de euro”.

Şi aceste materiale au fost transmise persoanelor menţionate alăturat, dar fără a se constata că s-au întreprins măsurile ce se impuneau.

Aceasta în condiţiile în care: bugetul de stat devine tot mai dezechilibrat; tezaurul se micşorează; datoria publică se măreşte tot mai mult, împovărând, grav şi pe termen lung, şi generaţiile viitoare; politicienii, parlamentarii şi guvernanţii devin tot mai puţin preocupaţi de bunul mers al ţării; cheltuielile, iraţionale, făcute în afara ţării, sunt tot mai mari; tot mai mulţi oameni trăiesc pe spinarea statului, în loc să muncească.

 

Noi, românii, „Muncim puţin, dar încă mai trăim bine prin sporirea datoriei şi vânzarea bogăţiilor. România postdecembristă este într-o continuă petrecere, lăsând calculul notei de plată pentru generaţiile viitoare. Datoriile şi cheltuielile vor reduce nivelul de trai al urmaşilor noştri şi vor face ca firmele româneşti să aibă o influenţă şi o importanţă tot mai mică în afacerile mondiale”. (Prelucrare N.G.–L. după Benjamin M. Friedman – Day of Reckoning).

Alţii, în special japonezii, se conduc după alte principii, total diferite de ale noastre, respectiv: „Noi n-avem nici resurse naturale, nici putere militară. N-avem decât o singură resursă: capacitatea de invenţie a creierilor noştri. Ea este nelimitată. Şi trebuie să ne-o manifestăm. Trebuie să educăm, să specializăm, să echipăm. Această putere a minţii, prin forţa lucrurilor, va deveni, într-un viitor apropiat, bunul comun cel mai preţios, cel mai creator al întregii omeniri. „Obiectivul, pentru noi toţi, este simplu: să creăm, să difuzăm, să organizăm puterea tehnologică în stare să scoată lumea din impas. (Toshiwo Doko) Declaraţie dată la sfârşitul anilor ’60 cu ocazia unui interviu de presă în timpul unei şederi la New York de Toshiwo Doko, devenit o legendă, un fel de „împărat al succesului japonez”. Doko se referea la puterea tehnologică bazată pe cele trei principale elemente constitutive ale Naturii: materia, energia, informaţia.

 

 

 

Anexa nr. 2.2.1.

Către

Administraţia Finanţelor Publice a ……………………..,

cu sediul în ……………………………………………………………………………..

 

Subsemnatul (a) …………………………………………………………, cu domiciliul în ………… ……………………………………………………………, născută la data de ……………….. în …………………., având CNP ………………………………… CI sr. ….., nr. ………….., vă rog să dispuneţi a mi se restitui suma de ……….. de lei reprezentând „taxa pe poluare pentru autovehicule”, reactualizată cu dobânda legală, calculată conform art. 124 din Codul fiscal, la data plăţii efective.

MOTIVELE CERERII

În fapt, în cursul anului …….. am cumpărat din …………………………….., autoturismul marca ………………………………… tip …………………………, având seria şasiului……………………., număr omologare………………….., număr identificare …………………………………………………..

În vederea înmatriculării în România a acestui autoturism am fost obligat să achit taxa pe poluare pentru autoturisme, taxă care a fost calculată de către Dv., în sumă de ……………….. de lei, conform deciziei de calcul nr.…………………, fiind achitată de mine, conform chitanţei seria……. nr.……………………….

Cererea mea se întemeiază pe următoarele:

Temeiul de drept pentru calcularea şi perceperea taxei pe poluare pentru autoturisme îl constituie dispoziţiile O.U.G. nr. 50/2008, prevederi legale care contravin reglementărilor comunitare, care prevăd în art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunităţii Europene că niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, urmărindu-se în acest mod reglementarea şi asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare, în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricăror forme de discriminare.

Aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatricularii lor în ţara noastră, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţara de provenienţă, iar pentru autovehiculele reînmatriculate în România aceasta taxă nu se percepe.

Principiile dreptului comunitar sunt obligatorii şi se bucură de supremaţie faţă de dreptul intern, fiind aplicabile prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, ori prin instituirea prevederilor legale invocate se aduce atingere in mod direct dispoziţiilor Tratatului Uniunii Europene.

Tratatul Comunităţii Europene prevede, prin art. 25, 28, 90, interzicerea taxelor cu efect echivalent, măsurilor cu efect echivalent, precum şi discriminarea produselor importate, faţă de cele din statul membru.

Astfel, art. 25 prevede: «Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi export şi taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal»

Prin art. 28 se statuează: «Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice măsuri cu caracter echivalent»

Prevederile menţionate mai sus interzic discriminarea unor produse provenind din alt stat membru, faţă de cele ale statului membru care impune condiţii în plus pentru acestea dintâi.

Raportat la cele invocate mai sus, considerăm că Dv. aţi procedat la calcularea şi perceperea în mod nelegal a taxei pe poluare pentru autoturisme.

În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi art. 148 alin (2) şi (4) din Constituţie.

În dovedirea acţiunii mele fac proba cu înscrisuri.

Anexez la prezenta:

1. Copie de pe Cartea de identitate a subsemnatei.

2. Chitanţa, în original, seria …. nr. ……………………. de plată a taxei.

3. Copie de pe Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autoturisme nr. ………………………….

4. Copie de pe Certificatul de înmatriculare al autoturismului marca …………………………….. tip …………………………………………………, având seria şasiului ………………………………., număr omologare ……………………………………, număr identificare ……………………………..

5. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

6. Copie de pe Contractul de vânzare – cumpărare al autoturismului.

Semnătura,

Domnului Director al Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Craiova

 

Anexa nr. 2.3.1.

Domnule Preşedinte,

 

Subsemnatul ….., chem în judecată pe pârâta Administraţia Finanţelor Publice a ………………………, cu sediul în ………………………………………… pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi:

1) anularea actului administrativ reprezentat de adresa nr. …………, emisă de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a ……………………prin care mi s-a refuzat restituirea taxei de poluare;

2) obligarea pârâtei la restituirea sumei de ……………. lei, reactualizată cu dobânda legală, calculată conform art. 124 din Codul de procedură fiscală, la data plăţii efective;

3) plata, de către pârâtă, a cheltuielilor de judecată efectuate de mine în această cauză.

MOTIVELE ACŢIUNII

În fapt, în cursul anului ……… am cumpărat din ……….. autoturismul marca ………. tip ….. având seria şasiului ……………., număr omologare ……………, număr identificare ……………

În vederea înmatriculării în România a acestui autoturism am fost obligat să achit taxa pe poluare pentru autoturisme, taxă care a fost calculată de către pârât, în sumă de ………….. lei, conform deciziei de calcul nr. …………………, fiind achitată de mine, conform chitanţei seria ………….. nr. ……………

Subsemnatul am solicitat restituirea taxei achitate, considerând-o nelegală, însă cererea mea a fost respinsă, aşa cum rezultă din adresa nr. ………………. emisă de pârâtă, pe motiv ca nu are bază legală.

Raportat la motivarea pârâtei, înţelegem să învederăm instanţei următoarele:

Temeiul de drept pentru calcularea şi perceperea taxei pe poluare pentru autoturisme îl constituie dispoziţiile OUG nr. 50/2008, prevederi legale care contravin reglementărilor comunitare, care prevăd în art. 90 paragraful 1 din Tratatul Uniunii Europene că niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, urmărindu-se în acest mod reglementarea şi asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare, în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricăror forme de discriminare.

Aplicarea taxei pe poluare pentru autoturisme introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeana în scopul reînmatricularii lor în ţara noastră, în situaţia în care acestea au fost deja înmatriculate în ţara de provenienţă, iar pentru autovehiculele reînmatriculate în România aceasta taxă nu se percepe.

Principiile dreptului comunitar sunt obligatorii şi se bucură de supremaţie faţă de dreptul intern, fiind aplicabile prevederile art. 148 alin. (2) din Constituţia României, ori prin instituirea prevederilor legale invocate se aduce atingere in mod direct dispoziţiilor Tratatului Uniunii Europene.

TCE prevede, prin art. 25, 28, 90, interzicerea taxelor cu efect echivalent, măsurilor cu efect echivalent, precum şi discriminarea produselor importate, faţă de cele din statul membru.

Astfel, art. 25 prevede:

«Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi export şi taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicţie se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal»

Prin art. 28 se statuează:

«Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice măsuri cu caracter echivalent»

Prevederile menţionate mai sus interzic discriminarea unor produse provenind din alt stat membru, faţă de cele ale statului membru care impune condiţii în plus pentru acestea dintâi.

Raportat la cele invocate mai sus, considerăm că pârâta a procedat la calcularea şi perceperea în mod nelegal a taxei pe poluare pentru autoturisme.

În drept, îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 90 din TCE  şi art. 148 alin 2 şi 4 din Constituţie.

În dovedirea acţiunii mele solicit administrarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 242 alin. (2) Cpc, solicit judecarea cauzei în lipsă.

Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată efectuate.

 

Reclamant,

Domnului Preşedinte al Tribunalului ………………

 

 

 

 

 

Anexa nr. 2.5.1.

 

ANEXA 4 prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012.

 

CERERE DE RESTITUIRE

a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile

 

Nr. ……../data ………

 

Către ……………………..

(organul fiscal competent)

 

Subsemnatul/Subscrisa, …………………….., cu domiciliul/sediul în localitatea ………………, str. ………………. nr. ….., bl. ….., sc. ……., ap. ……, judeţul/sectorul ………….., având C.N.P./C.U.I. ………………….., în temeiul prevederilor art. 117 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicit/solicităm restituirea sumei de ……….., achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule*), prin Chitanţa/Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului nr. ……/………., în cuantum de ……… lei, în cazul înmatriculării autoturismului/autovehiculului marca ……………., tipul/varianta ………………………., fabricat în anul ………, având numărul de înmatriculare ………………, numărul de identificare …….., seria cărţii de identitate ……………., precum şi a cheltuielilor băneşti în cuantum de ……… lei şi cheltuielile ocazionate de executarea silită în cuantum de ………… lei, potrivit Hotărârii judecătoreşti nr. …../…… emise de ……………………, definitivă şi irevocabilă, anexată în copie legalizată la prezenta.

Menţionez/Menţionăm că am luat cunoştinţă că din suma de restituit vor fi compensate de către organul fiscal competent eventualele obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data restituirii.

Solicit/Solicităm ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite în continuare să se efectueze**):

( ) în contul bancar nr. ………., deschis la …………………….;

( ) în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea.

 

Contribuabilul/Reprezentantul legal al contribuabilului,

…………………..

(numele şi prenumele)

 

Semnătura

…………..

L.S.

…………..

 

Data ………

 

————

*) Va fi indicată taxa achitată şi pentru care se solicită restituirea potrivit hotărârii judecătoreşti.

**) Contribuabilul persoană fizică va indica modalitatea agreată pentru restituire, iar contribuabilul persoană juridică va indica în mod obligatoriu contul bancar în care doreşte restituirea.

 

 

 

 

 

Anexa 2.5.2.

 

prevăzută prin O.M.F.P. nr. 62/2012, adaptată necesităţilor practice.

 

CERERE DE RESTITUIRE

a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile

 

Nr. ……………../data ……………………….

 

Către

…………………………………………………….……………………….. ……………………..

…………………………………………………………………………………………………

(organul fiscal la care s-a plătit taxa)

 

Subsemnatul/Subscrisa, ………………………………………………………………………………………………………………., cu domiciliul/sediul în localitatea……………………………, str.…………………………………………… ……………………………………………………………………, nr. ….., bl………., sc. ……., ap. ……, judeţul/sectorul ………………………………………….., având C.N.P./C.U.I. ……………………………………………………………., în temeiul prevederilor art. 117 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicit/solicităm restituirea sumei de ………………………….lei, achitată cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule/taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule*), prin Chitanţa/Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului nr. ………/………………………….., în cuantum de …………….. lei, în cazul înmatriculării autoturismului/autovehiculului marca ………………………………………………

……………………………………………,tipul/varianta……………………………………………………………………………………………….., fabricat în anul ……………., având numărul de înmatriculare ………………………………………………., numărul de identificare ……………………………………………………………, seria cărţii de identitate …………………….., precum şi a cheltuielilor băneşti în cuantum de ………………………… lei şi cheltuielile ocazionate de executarea silită în cuantum de ……………………….. lei, potrivit Deciziei nr. ……….din……………………………….. emisă de Curtea de Apel, definitivă şi irevocabilă, anexată în copie la prezenta.

Menţionez că am luat cunoştinţă că din suma de restituit vor fi compensate de către organul fiscal competent eventualele obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data restituirii.

Solicit ca restituirea efectivă a sumelor cuvenite în continuare să se efectueze**):

a) în contul bancar nr. …………………………………………………………………………………………………………………., deschis la …………………………………………………………………………………………………………………………………………;

b) în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea.

 

Data ……………………………                                                                  Nume, prenume, semnătura

 

……………………………………………………….

 

 

*) Va fi indicată taxa achitată şi pentru care se solicită restituirea potrivit hotărârii judecătoreşti.

**) Contribuabilul persoană fizică va indica modalitatea agreată pentru restituire, iar contribuabilul persoană juridică va indica în mod obligatoriu contul bancar în care doreşte restituirea.

 

 

 

 

 

 

 

 

B I B L I O G R A F I E

 

1. Legislaţia României.

 

Constituţia României, art. 148 alin. (2) şi alin. (4).

Legea nr. 9 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 17 din 10 ianuarie 2012, în vigoare începând cu data de 13 ianuarie 2012

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 327 din 25 aprilie 2008, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2008. OUG. nr. 50/2008 a fost aprobată (fără modificări şi/sau completări) prin „Legea nr. 140 din  5 iulie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 481 din  7 iulie 2011. OUG. nr. 50/2008 a fost abrogată, începând cu data de 12 ianuarie 2012, de art. 16 din Legea nr. 9/2012.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege, publicată în Monitorul Oficial  nr. 79 din 31 ianuarie 2012.

Hotărârea Guvernului nr. 686 din 24 iunie 2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial  nr. 480 din 30 iunie 2008. H.G. nr. 686/2008 a fost abrogată, începând cu data de 12 ianuarie 2012, de art. 16 din Legea nr. 9/2012. H.G. nr. 686/2008 a fost modificată şi completă prin H.G. nr. 45/2011.

Hotărârea Guvernului nr. 45 din 19 ianuarie 2011 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008, publicată în Monitorul Oficial  nr. 68 din 26 ianuarie 2011

Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 986 din 30 iunie 2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial  nr. 498 din  2 iulie 2008.

Ordinul ministrului mediului  nr. 133 din 26 februarie 2009 şi al Ministrului finanţelor publice nr. 360 din 26 februarie 2009 pentru aprobarea procedurii de restituire a unor sume reprezentând diferenţe de taxă pe poluare pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial  nr. 136 din  5 martie 2009.

Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1899 din 22 decembrie 2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire şi de rambursare a sumelor de la buget, precum şi de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depăşirea termenului legal, publicat în Monitorul Oficial  nr. 13 din  5 ianuarie 2005.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24 din 14 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1 din  3 ianuarie 2012.

Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial  nr. 863/2005.

Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial  nr. 651/2004[8].

 

2. Legislaţia Uniunii Europene.

 

Tratatul privind Uniunea Europeană[9], publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 13

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 47

HOTĂRÂREA CURŢII[10] (Camera întâi) 7 aprilie 2011[11] „Impozite interne – Articolul 110 TFUE[12] – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor – Neutralitatea taxei între autovehiculele de ocazie importate şi vehiculele similare aflate deja pe piaţa naţională”. În cauza C‑402/09, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la 16 octombrie 2009, în procedura Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Mediului.


NICOLAE   GRIGORIE – LĂCRIŢA

 

Născut la 20 aprilie 1948, în localitatea Lăcriţa, judeţul Dolj.

Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975.

După terminarea facultăţii, a lucrat în unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii.

În anul 1978 susţine şi promovează examenul de înscriere la doctorat. În urma activităţii desfăşurate i se acordă, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”.

Începând cu anul 1991 lucrează la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de control fiscal, metodologie şi asistenţă contribuabili.

Este conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii „Spiru Haret” Bucureşti, Facultatea de Contabilitate şi Finanţe Craiova, predând disciplinele „Finanţe publice” şi „Fiscalitate”.

Practician de elită şi deopotrivă teoretician, dr. N. Grigorie – Lăcriţa are publicate (până la 31.12.2011) 83 de cărţi (cu ISBN), cu 22.09 de pagini, 31 de lucrări (cu ISSN), cu 2.739 de pagini, 110 studii, cu 2.262 de pagini şi 810 articole, cu 5.066 de pagini, în literatura de specialitate, pe probleme economice, cele mai multe pe teme de fiscalitate, foarte apreciate pentru utilitatea lor practică şi contribuţia adusă la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia.

Circa 100 dintre propunerile şi soluţiile exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia au fost adoptate, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate şi de şomaj.

Începând cu anul 1999, publică, pe cont propriu, revista „Ghid Fiscal”, devenită un instrument practic util pentru agenţii economici şi specialiştii din domeniul financiar-contabil.

Este evaluator în specialitatea evaluare economică şi financiară a întreprinderilor şi expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Cercetător de prestigiu şi profund cunoscător al fiscalităţii în practică, dr. N. Grigorie – Lăcriţa a încheiat şi executat mai multe contracte de cercetare ştiinţifică cu diferiţi agenţi economici din ţară şi străinătate, pe probleme de interes major, soluţiile oferite fiind susţinute de aceştia, de organizaţiile lor patronale şi sindicale, în îmbunătăţirea anumitor prevederi legale.

Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, care editează 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, „LAURII  Tribunei economice” (echivalent al Premiului I pe ţară, premiul care se acordă o dată la 5 ani), primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII  Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”.

*

Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta”. (Biblia, Iezechiel 2, 5 -7).

 

Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa”. (Biblia, Iezechiel 33, 9).

 

Cine are minte, să ia aminte!

*

Telefoane de contact: 0722-956.600; 0756-028.300.

Adresa de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza


[1] Prin această cerere se solicită, în baza Deciziei Curţii de Apel, „cererea de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare”.

[2] A se vedea şi articolul intitulat „Procedura care trebuie urmată pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme”.

[3] Aşa după cum am mai precizat, efectele cuantificate prin acest material sunt la nivelul minim, sub cele efectiv înregistrate în realitate.

[4] A se vedea şi articolul intitulat” Cheltuieli iraţionale, din banii publici, de peste 105 milioane de euro, generate de acţiunile introduse în justiţie pentru restituirea taxei pe poluare”.

[5] Am reprodus identic textul din Hotărârea respectivă. Prin „Cpr.fiscală” se exprimă „Codul de procedură fiscală”, respectiv „Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 863/2005.

[6] Preşedinte al României, la data transmiterii adresei, suspendat ulterior, după înaintarea adresei.

[7] Preşedinte interimar al României, la data transmiterii adresei.

[8] Cu toate că prevederile „Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală” (1) au suferit sute de modificări, (2) a fost republicată de 3 ori, şi (3) au avut loc renumerotări (de mai multe ori) ale articolelor sale, Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, nu au fost actualizate şi nu au fost republicate niciodată, fapt pentru care (1) aceste Norme nu mai trebuie folosite efectiv şi (2) nu sunt utilizate în elaborarea materialelor de către subsemnatul. Spre exemplu, în forma iniţială a O.G. nr. 92/2003, contravenţiile au fost la art. 189, iar cele în forma în vigoare în prezent sunt la art. 219.

[9] Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a devenit, pin modificare, în urma Tratatului de la Lisabona, Tratatul privind Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial nr. C 115 din  9 mai 2008, p. 13.

[10] Este vorba de „Curtea de justiţie a Uniunii Europene”.

[11] Limba de procedură: româna

[12] TFUE: Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.

06.07.2012