Mari esecuri pe piata Romaneasca - caz FORNETTI

Oportunităti de afaceri - Servicii personalizate

Analizele Manager.ro: Mari esecuri pe piata romaneasca. Ascensiunea si declinul companiei Fornetti

    de Mihai Balescu la 24 Nov. 2012


"Fornetti" s-ar putea traduce prin "cuptoras". E un nume sugestiv pentru aceasta super-afacere cu produse de patiserie, daca ne gandim ca ea a fost demarata plecand chiar de la un mic cuptor - acela pe care intreprinzatorul maghiar Jozsef Palasti

il folosea in urma cu 15 ani pentru a pregati pateuri clientilor sai din localitatea Kecskemet. A fost atunci un start modest, al unei afaceri obisnuite de familie, dar ceea ce a urmat a depasit orice inchipuire: in doar 10 ani, "cuptorasul" lui Palasti s-a transformat intr-un imperiu cu peste 7.000 de unitati deschise in 17 tari din lume, inclusiv in Canada, si cu o cifra de afaceri anuala de 240 de milioane de euro care a propulsat compania pe locul doi in clasamentul francizelor din Europa, dupa McDonald's. A fost un parcurs fulminant, bazat atat pe savoarea deosebita a produselor, cat si pe o strategie de dezvoltare foarte inspirata, pe care o vom descrie mai jos. Varful afacerii a fost atins in 2008, dar apoi, odata cu sosirea crizei, au aparut si problemele.

Fornetti a patruns in Romania in anul 2000, mai intai in orasele din vest – Timisoara, Arad, Satu Mare – apoi in restul tarii, beneficiind de un atu extraordinar: peste tot pe unde aparea o patiserie Fornetti se forma coada. Si nu o coada firava, ci una de 10-20 de persoane care asteptau, fara sa protesteze, chiar si 20 de minute pana cand tavile cu pateuri fierbinti si apetisante ieseau din cuptor.

Produsele erau, asadar, exact pe gustul consumatorilor, se vindeau instantaneu si promiteau obtinerea unor venituri frumoase si sigure. Nu e de mirare, deci, ca tot mai multi intreprinzatori, dornici de noi oportunitati de afaceri, au inceput sa se intereseze ce e cu aceasta firma ungureasca Fornetti. Alerta Manager.roDescarca aici Programul Special de Alerta Manager.ro! Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Stirile Relevante ale Momentului! ...clic aici

„Eu am intrat in afacere pornind de la o vorba aruncata-n vant, pe care am prins-o din zbor”, povesteste Cornel Coman, cel care a deschis prima patiserie Fornetti in Bucuresti, in 2001. „Un prieten in Brasov, deosebit de pretentios cand e vorba de mancare, mi-a spus ca a mancat intr-o singura zi un kilogram de pateuri de la o patiserie din oras. Si, bineinteles, a doua zi eram la Brasov, unde am vizitat respectiva patiserie – o patiserie de tip Fornetti – si in acel moment am luat pe loc decizia de a-mi deschide si eu o astfel de afacere.”

Startul lui Cornel Coman, ca de altfel al oricarui francizat Fornetti, a fost usurat enorm de strategia de extindere pe care o aplica firma: practic, fiecare nou partener nu trebuia decat sa vina cu spatiul – in suprafata de 20-30 mp, cu utilitati si cu vad comercial – si sa depuna o garantie de cca 1.200 $. In rest, primea totul gratuit: cuptoare, tavi, cosulete de lemn, sorturi si bonete pentru vanzatori, instructaj si, desigur, pateuri congelate care ii erau aduse prompt, in saci din plastic sigilati, cu acte care garantau calitatea si respectarea tuturor normele sanitare si de igiena. Astfel, singurele griji ale noului intrat in sistem erau sa respecte standardele de pastrare, pregatire, coacere si comercializare ale produselor, fara nici un rabat in privinta calitatii, si sa vanda cat mai mult.

Aceasta strategie de dezvoltare, cu riscuri minime pentru francizati, a creat in anii ce au urmat o adevarata isterie Fornetti. Cererile de parteneriat curgeau din toate partile, noi unitati se deschideau peste noapte, ca urmare compania a decis sa construiasca o fabrica la Hodoni, in judetul Timis, cu trei linii de productie care sa onoreze “foamea” romaneasca de pateuri Fornetti. La jumatatea lui 2008, firma vindea lunar in Romania 1.500 de tone de produse de patiserie, avea un parc de 130 de masini care aprovizionau cele cca 800 de unitati deschise in teritoriu si isi permitea sa faca o selectie stricta a intreprinzatorilor care voiau sa intre in afacere. Dupa care, brusc, a venit criza.

Pentru Fornetti Romania, criza a insemnat scaderea consumului de pateuri, poate si pe fondul unei concurente crescute cu covrigariile si patiseriile clasice. Astfel, cifra de afaceri a scazut de la 38,8 milioane de euro in 2008,  la 28,2 milioane in 2009 si la 21,5 milioane in 2010, iar profitul s-a diminuat si el – de la 3,5 milioane de euro profit in 2008 s-a ajuns in 2010 la o pierdere neta de 676.000 de euro. Si lucrurile nu s-au oprit aici: in decembrie 2011 s-a intamplat un lucru de neimaginat cu doar 2-3 ani in urma - Fornetti Romania a intrat in insolventa.

Motivul pentru care s-a recurs la insolventa a fost acela ca, in momentul intocmirii planului de business pe 2012, actionariatul si managementul companiei au inteles ca nu pot recupera in ritmul stabilit investitia de 10 milioane de euro facuta in automatizarea fabricii de la Hodoni. Aceasta investitie - finantata partial din credite bancare, dar si din alte surse despre care reprezentantii companiei nu au dat detalii - a dus societatea in situatia in care „nu mai avea sanse sa sustina in mod stabil operatiunile curente si nici sa respecte conditiile de credit stabilite initial”, dupa cum a declarat Jozsef Palasti, proprietarul-fondator al Fornetti.

Trebuie lamurita insa o chestiune: foarte multi pun semnul egal intre insolventa si faliment si considera ca o firma care a intrat in insolventa de fapt a murit. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Facand o paralela cu medicina, insolventa nu inseamna decat aplicarea unui tratament dur pentru vindecarea unei afectiuni foarte grave, un tratament care, asa cum s-a dovedit in cazurile Leonardo si Flanco, poate da roade. Mai concret, insolventa permite reorganizarea unei societati dupa un plan aprobat de creditori, cu avantajul ca pe parcursul respectivei reorganizari dobanzile sau penalitatile pentru creantele existente la data declararii insolventei nu mai curg, nu se mai aduna.

Este exact situatia in care se afla in acest moment Fornetti Romania. O situatie care se spera ca va fi rezolvata de Zoltan Panczel, cel care a condus societatea in perioada sa de glorie si care, incepand din luna mai 2012, este din nou managerul general al business-ului Fornetti in Romania, avand drept obiectiv reeditarea succesului din primul sau mandat (din 2008 el a ocupat postul de consul onorific al Ungariei la Timisoara).

Daca va reusi sau nu, vom vedea. Dar ar fi pacat ca aceasta afacere sa moara, mai ales ca ea asigura locuri de munca pentru cateva mii de romani implicati atat in functionarea fabricii de la Hodoni, cat si in gestionarea celor cca 800 de patiserii deschise in Romania. Ca o paranteza, in Ungaria reteaua numara 3.000 de unitati, in Slovacia 749, in Ucraina 650 si in Bulgaria 419.

E-adevarat, unii critica produsele, numindu-le “chimicale la punga”, insa, in final, piata este cea care valideaza un business. Si aici lucrurile sunt clare: pana in 2008-2009, Fornetti a fost o adevarata cometa a comertului stradal autohton, reusind sa acumuleze o cifra de afaceri de 175 de milioane de euro, provenita in mare parte din cele peste 300 de milioane de pateuri vandute. E o performanta care nu poate fi trecuta cu vederea, o performanta de exceptie, mai ales pentru o firma cu o istorie atat de scurta si demarata ca o afacere de familie.

Pe de alta parte, insa, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul ca, in mod evident, interesul pentru Fornetti s-a diminuat, poate si din cauza crizei, poate si din cauza ca publicul s-a obisnuit cu produsele si a depasit perioada de entuziasm initial. E o diminuare normala, de altfel, pentru ca pana la urma - nu-i asa? - niciun succes nu are cum sa dureze la infinit.